Disperat de ea

Capitolul 13

Imi aleg repede hainele, apoi ies din casa. Luka si-a facut curajul si m-a invitat la o întâlnire .

Ca super-erou, viata mea e încărcată, dar merit cateva momente de liniste si merit sa ma reîntorc pentru cateva clipe la viata mea de adolescenta normala.

Ajungem la cafenea, comandându-mi un Frappe cu inghetata .

-Ma bucur ca m-ai invitat.*spun uitându-ma la el.
-Si eu ma bucur ca ai acceptat sa iesi cu mine .*spune Luka zâmbind.

In cateva momente ne ajunge comanda.

-Multumesc .*spun cand imi aseaza chelnerița paharul .

Aceasta imi zambeste, plecând mai apoi pentru a-si continua treaba.

-Si cum merge cu Adrien?*intreaba brunetul.
-Mbine. Am decis sa fim doar prieteni.*spun sorbind din Frappe.
- Prieteni care se saruta din cand in cand?*spune el razand.
-Nup, doar prieteni . Tie cum iti merge cu Rose?*spun eu amintindu-i de fata pe care o place.
-Cand reușesc sa vorbesc cu ea, de ceva timp il aduce in discutie decat pe cel mai bun prieten al lu' varmiu.*spune el dându-si ochii peste cap .

Chicotesc la reactia lui, Stiu cat de mult o place pe Rose, insa de cand am dormit la Adrien ea a inceput sa se înțeleagă foarte bine cu Nino, chiar cred ca il place dar ea neaga mereu.

-Daca nu te apreciază nu e buna pentru tine.*il încurajez eu .
-Asta spui tu despre prietena ta ?*incepe el sa rada.
-Nu conteaza ca e prietena mea, iti spun doar adevarul. Exista multe alte fete in Paris, si sunt sigura ca multe fete il plac pe Luka Agreste.*spun eu făcându-i cu ochiul.
-Cand lumea aude numele Agreste se gandesc toti la iubitul meu verișor.*spune el bosumflandu-se.
-Esti sigur ?
-Mai mult ca niciodata.

Peste cateva saptamani

Imi apăs buzele de ale lui, dupa timpul petrecut impreuna imi dau seama ca il iubesc, cum il iubesc si pe baiatul cu masca,si pe blond.

-Ce inseamna asta ?*spune brunetul întrerupând Sărutul.
-Inseamna ca raspunsul meu este da, vreau sa fiu cu tine.*spun si imi apăs iar buzele de ale lui.

Simt cum Zambeste in sarut, simt ceva special.

Isi încolăcește brațele in jurul taliei mele, ridicându-ma si învârtindu-ma.

-Trebuie sa iti spun ceva .*spune el devenind serios.
- Te ascult.
- Eu sunt el.
-Care el? *spun nedumerită.
-Nu vreau sa iti dau explicații, doar iti spun ca sunt el. Sper sa iti dai tu seama. Acum plec. Te iubesc .

Ma apuca intr-o îmbrățișare, apoi pleaca, eu rămânând încremenită, analizând ceea ce tocmai a zis .

Imi iau lucrurile si ies din cafenea, mergand spre casa, cu zâmbetul pe buze de data aceasta.

-Ce faci pe strada la ora asta ?*aud o voce din spate.

Ma intorc si in spatele meu era baiatul cu păr blond si masca .

-Ma plimb.*ii raspund sec.
-De ce esti asa bosumflată ?*raspunde el chicotind.
- Ai vrea sa fiu fericita ca dupa atatea saptamani te gandesti sa iti faci apariția?
-Da, daca in aceste saptamani nu a fost nevoie de mine. Iti place asa de mult prezenta mea ?*continua el sa rada.
-Aha.*ii evit eu intrebarea.
- Stai linistita, am fost alaturi de tine din umbra .*continua el sa ma ia peste picior .
-Daca ai chef de glume proaste mai bine pleci, nu am chef sa imi stric dispozitia .*spune eu zâmbind.

Il las cu ochii in soare, continuându-mi drumul, insa ma opresc cand aud caii. Chiar era prea liniste, trebuia sa vina iar vârtejul.

Ma transform imediat, apoi incep sa patrulez, întâlnindu-ma cu Motan Noir.

-Wow nu te-am mai vazut de ceva timp.*spune el sarutandu-mi mana.
-Gata cu jocurile tale, avem ceva mai important de facut .

Incepem sa ne luptam cu acei calareti, care in mersul lor luau din ce in ce mai multe persoane.

-Talisman Norocos!*spun si in maini imi cade un fluier.

Ma uit in jur, găsind soluția .

Motan Noir isi foloseste gheara felinei, astfel incat sa ii blocheze pentru cateva secunde pe calareti. Suflu in Fluier, facandu-i sa isi puna mainile la urechi.

-Deposedarea!*spun atingând fiecare călăreț cu yoyo-ul.

-Buburuza Miraculoasa!*zic apoi totul revine la normal.

Fug spre casa inainte de a ma detransforma.

Inca nu imi pot scoate din minte gândul ca Alya este blocată in alta lume, cu niste necunoscuți. Oare e speriata? Oare e bine? Trebuie sa gasesc o solutie rapida pentru a salva toate sufletele răpite.

Aud o bataie scurta in geam, apoi observ doi ochi verzi. Era el.

Ii fac semn din mana, acesta intrând numai decat.

-Scuze ca am venit neanunțat princess, dar trebuia sa ma asigur ca esti bine.*spune si se aseaza pe fotoliu.

-Deci, tu si Luka Agreste ha?*spune el jucându-se cu degetele.
-Mda.
- Adrien stie ?*isi ațintește el privirea spre mine.
-De ce ar trebuii sa stie ?
- Pai, este verișor cu el,nu? Si din cate am vazut sunteti prieteni. *imi raspunde el calm.
-E mult spus prieteni, cunoștințe .
-Cum asa ?*intreaba el.
-De cateva saptamani iar ma ignora, iar se comporta barbar . Inca ma intreb de ce ma uraste .
-Poate asa isi arata el dragostea .*spune el ridicând din umeri.

Pufnesc, radeam necontrolat, nici eu nu Stiam de ce . Totusi, are dreptare. Ar trebuii sa ii spun.

-Il iubesti?*sparge el liniștea ce se lăsase intre noi.
-Da.*spun sec.

Stiam ca mint, nu il iubesc pe Luka, doar Incerc sa uit de el.

Acesta Zambeste usor, apoi se aseaza langa mine.

-Minte-ma mai frumos .*spune el cu mana in jurul taliei mele.
-Nu e o minciuna.
-Asa sa fie. Este cam tarziu asa ca plec. Gandeste-te la ce ti-am zis.*spune el ieșind pe fereastra .

Ma trântesc un pat, fiind iar acaparata de gândurile mele. Nu Stiam cum sa ii spun, baiatul de care sunt indragostita pana peste cap ca, sunt impreuna cu verisorul lui pentru a-l uita.

Ciudat nu ?

Bun acesta este capitolul venit cu întârziere . Sper sa ma iertati va iubesc.

Daca v-a placut nu ezitați sa dati un vot si un comentariu .