Volumul II- Capitolul 13

759 36 49
                                    

Marinette Povestește

Privirea imi cade pe Adrien care intra grăbit in cafenea, acesta având o rana adânca in buza .

Oare, adevarata cauza pentru care e Nath ranit, e Adrien?

Il analizez din cap pana in picioare, apoi imi intorc privirea spre Nath care se uita îngrozit spre Adrien.

-Nath, spune-mi adevarul. Defapt nu ai cazut pe scari, nu?

El isi fereste privirea, apoi spune:

- Ce te face sa crezi ca te-am mintit ?

- Stiu si eu ? Nu ai cum sa te ranesti asa doar de la o căzătura pe scari, si acum apare aici Adrien având buza sparta. Spune-mi adevarul, te-ai batut cu el ?*spun fixandu-i privirea .

El înclina din cap in semn ca nu, apoi soarbe din cafea .

Imi dau ochii peste cap si, decid sa o las balta, momentan .

Blondul isi ațintește privirea spre mine, parca aruncând săgeți spre mine, cel putin asa credeam eu, pana cand mi-a aruncat un zambet fugar.

Si cum ma cunosc foarte bine, nu pot sa ii zambesc inapoi, in schimb ii arunc una din cele mai urate priviri pe care le am in dotare .

Ce? Dupa ce mi-a facut, nu merita nici macar atat.

Ii arunca o privire provocatoare si răutăcioasă lui Nath, apoi ma soarbe din priviri .

Continui sa imi beau cafeaua in liniste cu Nath, pana cand se face ora 7:55 ceea ce însemna ca trebuie sa plecam la cursuri.

Cafeneaua era la doar 2 strazi distanta de facultate, asa ca am ajuns imediat.

Primele ore au decurs perfect normal, adica plictisitor, pana in pauza de prânz .

In pauza de pranz m-am ciocnit de un barbat cu parul gri, pe care l-am recunoscut imediat. Zero. Ce cauta aici?

Am ramas cu acest gand pana la ultima ora, Sportul.

Intru in vestiar unde ma schimb, luând pe mine veșnicii si comfortabilii pantaloni de Yoga.

Ies pe teren, acesta fiind plin de fete si baieti, printre care si prietenii mei .

Oare chiar sunt prietenii mei? In liceu abia ne suportam, iar acum ies cu ei. Dar, pare ca s-au schimbat, toti, aproape toti.

Nath nu mai e baiatul timid care umbla cu parul pe fata, fiindu-i frica de parerea celorlalți, slab si fara apărare .

Chloe nu mai e fata răsfățata si fitoasa care isi bate joc de toata lumea .

Lila nu mai e fata plina de sine si aroganta pe care o Stiam.

Insa Adrien, Adrien nici Macar prieten nu imi e . Totul e mai rau decat in liceu.

Adrien a devenit nepasator, mult mai arogant, nesimtit, isi bate joc de oricine ii iese in cale, profita de bietele fete, totul pentru el inseamna un joc. Oare ii pasa de altcineva inafara de el ?

"- Spui toate astea dar tot esti indragostita de el." imi spune subconștientul meu .

Nu, nu mai sunt indragostita de el. Mi-a trecut, a fost ceva trecător . Trebuie sa ma concentrez pe oamenii cărora le pasa de mine, care ma respecta si nu ma folosesc .

Disperat de eaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum