Disperat de ea

Volumul II- Capitolul 14

- De ce m-ai adus aici?

- Pentru ca, voiam sa vorbim intr-un loc mai linistit. *zice el si isi impreunează mainile.

Iesim Amandoi din masina, apoi ne asezam pe cele doua scaune de pe terasa cabanei.

Imaginea asta imi amintește de vacanta de vara petrecuta impreuna cu el si familia lui.

Am stat pret de cateva minute in liniste, privind împrejurimile si ascultând păsările.

Daca nu facea totul gresit, acum puteam sa ne bucuram de locul acesta minunat.

-Uite, legat de tot ceea ce s-a intamplat...*incepe el.

- Chiar imi pare rau ca te-am facut sa crezi ca intre noi e ceva mai mult decat, pai nici eu nu Stiu ce suntem acum. Prieteni? Dușmani? Străini? In orice caz, nu te condamn daca decizi ca dupa ziua de azi sa nu imi mai vorbesti niciodata, dar mi-ar placea sa ma ierți, sa o luam de la capat . *spune blondul in timp ce avea privirea aplecata .

- Te astepti sa te iert, dupa ce te-ai folosit de mine? Am crezut ca eram impreuna Adrien, apoi te-am vazut cum ii bagi limba pe gat lui Kagami, chiar in fata mea .

- Si tu ai facut acelasi lucru Marinette.*ofteaza el.

-Dar pentru tine nu a însemnat nimic asta, tu nu ti-ai implicat sentimentele in jocul asta stupid pe care il tot jucam, tu imi dai speranțe, apoi ma dezamagesti. Parcursul asta il avem inca dinainte sa plec. *oftez si eu la rândul meu .

- Stiu ca am gresit, si Stiu ca nu ma pot schimba, nu iti pot oferii ceea ce ai tu nevoie, asa sunt . Nu iti cer sa ma astepti, pentru ca nu ma voi schimba, nici Macar pentru tine .

-Atunci ce imi ceri?*inghit eu in sec.

- Sa ma urasti.

- Am incercat de atatea ori sa te urasc Adrien, mi-am dorit cu ardoare sa te urasc din toata inima, mi-am dorit ca atunci cand inchid ochii sa simt o ura puternica, in schimb se intampla total opusul. *incep eu sa suspin.

Acesta incepe sa zâmbească in coltul gurii, apoi imi apuca mana intr-a lui.

- Daca stiai ca nu imi poti oferii ceea ce am nevoie, de ce mi-ai spus lucrurile acelea in seara aia ?*spun eu incet .

- Pentru ca eram ranit si surprins. M-a surprins prezenta ta, dupa 2 ani in care nu am stiut absolut nimic de tine, am simtit ca trebuia sa iti spun lucrurile acelea. Imi pare rau ca ai interpretat altfel ceea ce am spus. De fapt nu, ceea ce am spus este adevarat, insa ceea ce credeai ca suntem nu e . Nu pot oferii atat de multe incat sa intru intr-o relatie, nici Macar cu tine. Voi ramane singur Marinette, toata viata voi fi singur .

Imi sterg lacrimile ce imi apăruseră pe obraji cu dosul palmei, apoi ma ridic de pe scaun.

- Ai dreptate, in stilul asta vei ramane singur tot restul vietii tale, daca vei continua sa ii îndepărtezi pe toti de langa tine.*spun si incep sa ma indepartez.

-Marinette.*spune el, iar eu ma opresc din instinct ,

Ma intorc cu fata la el, iar el avea lacrimi in ochi la rândul lui .

-Ce vrei?

- Nu vrei sa te duc inapoi ?

Oftez si imi dau ochii peste cap, apoi urc in masina lui, pe bancheta din spate .

Ma întind pe spate, de data asta drumul pare sa nu mai dureze atat de mult.

Imi atintesc privirea pe geam, imediat observând Parisul.

Ma ridic si ies din masina, trântind portiera cu putere .

Intru in casa, apoi merg direct in camera mea pentru a ma pregatii pentru ieșirea din seara aceasta.

M-am imbracat lejer, o pereche de blugi Albastrii si un maiou galben, iar de-asupra un hanorac gri.

In picioare mi-am luat o pereche de tenesi cu talpa inalta.

Imi retușez machiajul care se întinsese, imi fac parul cu placa si eram gata de plecare.

In 2 timpi si 3 miscari apar si ceilalti in fata blocului, apoi ne deplasam impreuna spre cinematograf.

Ma așez intre Alya si Luka, iar langa Luka se aseaza Nath.

In cateva momente urmează sa inceapa filmul "After", de care sunt foarte indragostita având in vedere ca am citit primele 3 volume.

- Ugh ce as vrea sa gasesc un baiat ca Hardin Scott!*spun eu cand iesim din cinematograf .

Cei 3 incep sa rada zgomotos, apoi Alya imi spune:

- Ai gasit un baiat ca Hardin Scott, stii, la inceput nesimtit nefiind in stare sa aiba o relatie, dar apoi dulce si iubitor. Il cunosti? Il cheama Adrien Agreste.

- In comparație cu Adrien, Hardin a reusit sa înțeleagă iubirea.*oftez eu .

- Cine zice ca Adrien nu reuseste sa o înțeleagă ? Doar pentru ca nu stie sa isi manifeste iubirea, asta nu înseamnă ca nu o intelege.*spune Luka.

- Cumva ii luati apararea?*zic eu .

- Poate doar putin.*spune Alya mai mult soptit.

Imi dau ochii peste cap, continuând sa merg prin Mall impreuna cu cei 3, pana cand s-a inchis.

Cand am ajuns acasa m-am trantit extenuată in pat, insa nu puteam sa dorm asa ca aprind iar lumina.

Raman socata cand vad imaginea din fata ochilor mei.

Ma ridic speriata din pat, vrând sa verific daca ceea ce vad este Adevarat.

Deschid geamul, iar in camera intra chiar Chat Blanc.

Acesta continua sa faca pasi, indreptandu-se spre mine.

Ma indepartez speriata de el, cel mai probabil imi va face rau. Ochii lui sunt goi, nu exprima nicio emoție, cel putin la prima vedere.

Analizez mai atent, iar ochii lui galbeni erau Arși de lacrimi amare ce i se scurgeau pe obraji.

Chat Blanc plange ?

Continua sa mearga, pana ajunge in dreptul patului, apoi se aseaza pe el in tăcere .

Isi da capul pe spate, apoi incepe sa ranjeasca .

Tot ceea ce faceam, era sa analizez imaginea din fata mea îngrozită .

- Ce te holbezi asa?*zice el .

- Ce cauti aici? Crezi ca ti-am permis sa intrii?*spun eu incercand sa nu ii arat frica.

El incepe sa rada, apoi spune:

-Nu am nevoie de permisiunea ta, stii ca inca iti pot sa te omor,nu?

Inghit in sec, apoi incep sa rad.

-Doar sa îndrăznești .

Acesta isi mărește ochii, apoi incepe si el sa rada.

Ce puii mei se intampla? Ce cauta asta aici?

Nu mai e acelasi Motan pe care l-am lasat in Paris, nu mai e acelasi coechipier pe care il stiam.

Va urma