"Everyone knows that if you've got a brother you're going to fight."
Liam Gallagher
_____
Palmele începuseră să îmi transpire, iar inima mi s-a urcat în gât atunci când Tyler s-a apropiat de bar, locul în fața căruia eram așezați.
Jayden era între mine și Ryan, discutând despre un nou model de mașină care îi fascina pe amândoi. Tyler a făcut un scurt contact vizual cu mine, însă direcția lui ducea spre Ryan.
Când s-a apropiat periculos de mult, l-am tras rapid pe Jayden de mână. Acesta s-a întors spre mine, privindu-mă confuz.
— Haide să mergem acasă, m-am milogit de el, sperând ca supărarea lui pe mine să se fi risipit. Când am văzut că se încruntă, am adăugat repede: Mi-e rău.
Trăsăturile lui au părut că se înmoaie puțin, eu simțindu-mă cumva vinovată pentru felul în care profitam de faptul că el nu m-ar fi lăsat niciodată să merg singură când îmi era rău. Însă spuneam adevărul, nu mă simțeam bine deloc.
Hunter era la doar câțiva zeci de centimetri de mine, iar dacă eu nu-l recunoscusem din cauza tratamentului cu hipnoză, Jayden cu siguranță avea să o facă. Iar dacă asta se întâmpla, avea să iasă urât.
— Tyler? s-a auzit vocea lui Ryan, șocată de-a dreptul. Ce cauți tu aici?
Oricât de mult mi-aș fi dorit să-i trag capul spre mine lui Jayden, știam că ar fi intrat la bănuieli și n-aș fi împiedicat inevitabilul, așa că nu am făcut nimic atunci când fratele meu s-a întors din nou spre Ryan, care se ridicase în picioare.
Spre surprinderea mea, îl îmbrățișase pe Tyler, iar eu nu știam ce să mai simt vis-a-vis de Ryan.
Atunci când s-au îndepărtat, Jayden a fost capabil să distingă în lumina difuză trăsăturile noii persoane apărute și am urmărit cu oroare cum trece de la curiozitate la furie într-o singură secundă.
Următoarele momente aproape că zburaseră pe lângă mine, fiind incapabilă să percep felul în care fratele meu sărise la propriu de pe scaun la gâtul lui Tyler. Înainte ca acesta măcar să-și dea seama ce se întâmplă, Jayden deja îi aplicase un pumn.
Ryan a țipat atunci când și Tyler a ripostat, iar eu m-am uitat îngrozită la scena din fața mea, cu mâinile pe piept și pe abdomen.
Inspiră, expiră. Inspiră, expiră.
Ce mă învățase Harry mă ajuta să-mi mențin respirația sub control, dar tot aveam impresia că o să pic în orice moment.
— ... chem poliția!
Am auzit vag câteva cuvinte care mi-au atras atenția, scoțându-mă din transă. Mi-am întors privirea și l-am sirprins pe unchiul lui Kendall pregătit să sune autoritățile. M-am uitat implorator la Kendall, care a înțeles imediat ceea ce voiam. S-a întors spre unchiul său, explicându-i că poliția nu trebuia implicată în asta, iar eu, într-un moment de curaj prostesc, excesiv, mi-am făcut loc printre mulțimea de oameni formată, încercând să-i opresc pe cei doi.
La puțin timp mi s-a alăturat și Ryan, care încerca să-l țină pe Tyler de brațe, însă nu a mai fost nevoie de niciun fel de mobilizare. Cu toții am înghețat atunci când am auzit sirenele poliției afară.
***
Să ajung la secția de poliție în prima mea săptămână în Anglia era de departe o realizare de care nu voiam să am parte.
CITEȘTI
Lighting
General Fiction„ - Și ce se întâmplă atunci când toate persoanele pentru care lupți dispar din viața ta? l-am întrebat cu ochii ațintiți spre spectrele minuscule de lumină. Luna era superbă, dar poate era doar din cauză că el mă învățase să-i privesc și impe...
