„ - Și ce se întâmplă atunci când toate persoanele pentru care lupți dispar din viața ta? l-am întrebat cu ochii ațintiți spre spectrele minuscule de lumină. Luna era superbă, dar poate era doar din cauză că el mă învățase să-i privesc și impe...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Tyler a părut că își revine din șoc atunci când m-a auzit pronunțând acel nume și m-a prins de braț, mișcându-se din spatele meu. M-am uitat scurt la el, observând privirea arzătoare cu care îl sfredelea pe unchiul său și mi-am mușcat obrajii pe interior, realizând cât de repede trecuse de la o stare la alta.
Saul și-a mărit zâmbetul și s-a apropiat mai mult de noi, făcându-mi anxietatea să crească din nou. Aveam impresia că eu și Tyler eram pe talere diferite ale unei balențe, iar atunci când el prelua controlul, eu dădeam cumva înapoi.
Am înjurat mintal atunci când am realizat efectul pe care încă îl avea asupra mea.
— Mi-ai lipsit, să știi. Afacerea n-a mers la fel de bine fără omul meu de bază.
Tyler a mârâit, sternul vibrându-i cu putere.
— Tu ai ales să-mi dai drumul. Sau ai încercat să-mi testezi loialitatea?
Tonul îi era tăios, cum nu îl mai auzisem niciodată. Părea o altă persoană, dar, într-un mod înfiorător, semăna mai mult cu Harry.
Saul a zâmbit malițios, arătându-și dantura strălucitoare. Zâmbetul lui îmi făcea nodul din stomac să se mărească tot mai tare, până în punctul în care îmi era greu să-mi înghit propria salivă. Eram cu totul dată peste cap. Îmi doream să se termine.
— Am vrut să-ți ofer ocazia de a-ți alege drumul și, să știi, m-ai dezamăgit, a vorbit cu o tristețe falsă. Ai fost previzibil.
Tyler a pufnit și mi-am dat seama cât de ușor era să îi enervezi pe frații Styles doar din câteva cuvinte.
— Termină cu toate prostiile astea! l-a amenințat Tyler, strângându-și pumnii pe lângă corp. Te-ai distrat suficient pe seama noastră.
A fost rândul lui Saul să pufnească, strângându-și brațele în fața pieptului. I-am urmat cu atenția linia solidă a umerilor, care continua cu o musculatură impresionantă spre brațe. Cu siguranță avea grijă de felul în care arăta.
— Așa de tare încât tânărul Harry a dat la facultatea de nebuni.
— Psihologie, la dracu! a țipat Tyler, exasperat.
Făcuse un pas spre el din pură isterie, însă s-a retras, imediat căutându-mi mâna pentru a se asigura că eram încă protejată de corpul lui masiv. La dracu, am înjurat mintal, realizarea faptului că îi păsa de siguranța mea arzându-mi fiecare celulă nervoasă.
