Fuck buddies (boyxboy)

14.

Gânduri.

Țineam în mână o ceașcă încă ușor fierbinte pe jumătate plină de cafea amestecată cu lapte și cu zahăr. Deși nu sunt fanul cafelei și nu prea o pot suporta, darămite înghite, spre surprinderea mea, acest amestec era unul destul de decent. Indiferent, probabil mi-ar fi fost prea rușine oricum să o refuz pe bătrână, mai ales că era atât de drăguță, deci chiar sunt și eu plăcut surprins de faptul că îmi place această aromă. Nici nu mă mir de ce Tyler este apropiat de ea. Femeia aceasta avea darul vorbirii, nu alta, deoarece când începea să povestească ceva, te captiva. Nu știu dacă este neapărat că ceea ce spunea era interesant sau doar pentru că avea o voce al naibii de calmă, însă cu certitudine am stat o grămadă de timp aici. Am și pierdut noțiunea timpului, dar presupun că se merita.

—Zan a trecut și el pe la mine acum câteva zile! Foarte drăguț din partea lui, mă bucur că nu a venit cu soția sa, surâde și soarbe o gură din ceașcă, urmărindu-ne curioasă cu privirea.

Îl privesc pe furiș pe bărbat cu coada ochiului și observ un zâmbet schițat pe buze. Încercam să mă prind dacă ceea ce tocmai a menționat femeia era sarcasm sau purul adevăr, deoarece era ușor cam complicat să le diferențiez pe cele două. Nici măcar nu avusem habar că Zan ar fi căsătorit sau poate avusem, dar am uitat. Oricum, indiferent, mă simțeam puțin exclus, deoarece eram cam paralel cu conversația.

—Doamne, tipa aia... probabil dacă ar fi aflat că Zan a vizitat pe cineva fără ea, ar fi făcut vreun scandal monstru. Mai bine mă împușc decât să mă căsătoresc cu una ca ea. Are gura cât casa și comentează nonstop. Mi-e milă de fratele meu, deși, dacă el o suportă, ce să-i mai fac, oftează scurt, rezemându-se de perete.

Pufnesc puțin neconvins. Mă întreb ce l-a făcut să aibă o astfel de opinie, deoarece Tyler vorbea rar rău despre oameni. Mai degrabă i-o spunea direct omului în față, decât să îl bârfească.

—Serios? Cum anume este femeia aceasta? Pun întrebarea curios, încercând să mă bag în conversație.

Mă întind după un biscuit din farfurie, apoi afișez un zâmbet inocent, deoarece șatenul mă fixă cu privirea. Pufnește amuzat și fără ca măcar să realizez ce se întâmplă, îmi fură biscuitul din mână mândru. Tresar și încerc să mi-l recuperez, însă îmi prinde încheieturile cu o singură mână. Mănâncă biscuitul fără remușcare și afișează un rânjet superior pe buze, ceea ce îl face să capete o privire urâtă din partea mea.

Îmi scot limba și mă strâmb, ceea ce rezultă într-un râset sănătos din partea lui. Idiotul! Mi-a furat mâncarea și acum râde! Pusesem deja ochii pe biscuitul respectiv, nu are inimă. Mă întorc înapoi la locul meu, deși șatenul îmi lăsă doar o încheietură liberă, continuând să-mi țină mâna cealaltă. Atingerea sa, în continuare, îmi aducea fiori ciudați, dar de asemenea și amintiri de astăzi dimineață. Amintiri foarte, dar foarte nu prea binevenite. Aș vrea să comentez ceva, dar nici nu aveam chef să mă fac de rușine față de femeie, deoarece se pare că nu observase comportamentul dubios al lui Tyler. Parcă ar fi fost bine să o facă totuși.

—N-ai rușine, ție nici măcar nu îți plac biscuiții simpli, murmur iritat, iar el chicotește amuzant, în timp ce îmi masă încheietura și se prefăcea că nu făcea absolut nimic rău.

Șatenul chicotește scurt și își întoarce atenția asupra femeii, care, apropo, părea destul de amuzată de situație. Își sorbea cafeaua liniștită, privindu-ne calmă cu un zâmbet discret pe buze.

—Exact, nu îmi plac biscuiții simpli, dar acesta nu era simplu. Era al tău, pronunță ultima propoziție cu o voce provocatoare.

Simt cum obrajii îmi cuprind o nuanță vagă roșiatică. Serios, Tyler, chiar nu era absolut deloc timpul potrivit de a flirta cu mine! Chiar dintre toate momentele, acesta era unul dintre cele mai nepotrivite. Nu prea sunt convins că femeia aceasta este familiarizată cu termenul de homosexualitate, dar totuși, indiferent dacă știa ce este sau nu, nu aș vrea oricum să ne vadă pe noi doi drept exemplu.