Obsesie [pauză]

Capitolul 47

── N-am vrut, iubito. Dar mă provoci prea mult uneori.

Mă uit în spate și îl văd pe Colin în pragul ușii, cu mâinile în buzunarele pantalonilor. Zâmbetul pe care îl poartă, cel fals ca de obicei, mă face să cred în ce a spus Cedric. Colin nu e ceea ce pare.

── Te doare? întreabă făcând un pas spre mine, în timp ce-mi ia mâna care îmi tremură între ale lui. Ah.

Se preface că-i pasă de mine, dar în adâncul sufletului știu că nu e adevărat. Nu-mi mai curge sânge, iar așa, din nu știu ce cauză, începe din nou să mă usture. Scâncesc când își trece degetele peste rana mea, iar uitându-se îngrijorat la mine, mă sărută. Îl împing cât de repede pot, palma mea atingându-i pieptul și scot un mic țipăt.

── Ce crezi că faci?! se răstește la mine. Știi de când nu te-am mai sărutat?!

── Nu-mi pasă, răspund încet, știind că asta îl calcă pe nervi.

── Evelyn, ai văzut ce pățești dacă ești obraznică. Nu mă mai pune la încercare.

Se uită la mine plin de amărăciune, probabil așteptând să-mi cer iertare, dar singurul lucru pe care îl fac e să-mi închid ochii și să-mi imaginez că sunt cu Draco. El nu mă bate, iar, extrem de rar, ridică tonul la mine. Mă gândesc cum ar reacționa el în ipostaza asta și așa reușesc să trec peste.

── Ce tot faci? întreabă confuz, în continuare fiind enervat.

── Vreau să dorm.

── Deja? E devreme.

── Mi-e somn. Pot să dorm?

Pufnește când îmi aude sarcasmul din voce, iar apoi se dă la o parte, făcându-mi loc să trec. Nu mă mai uit în urmă și mă bag direct în pat, sperând că voi adormi până să vină și el. Știu că mă va lua în brațe, sau, cel puțin, asta va vrea, iar eu chiar nu vreau să simt așa ceva. Îl vreau pe Draco. Pe Draco vreau să-l simt, pe Draco vreau să-l sărut. Nu pe Colin.

○●○●○●○

── Evelyn, ești bine? întreabă Susan când ajung în clasă, grăbindu-se spre mine.

── Da, de ce? răspund puțin somnoroasă.

── Am auzit că te-ai despărțit de Malfoy. Îmi pare rău!

── Oh... Mul... Mulțumesc.

Zâmbetul pe care mi-l afișasem, acum a dispărut, amintindu-mi din nou de Draco. De ce nu pot pur și simplu să-l uit? Așa cum a făcut și el cu mine. Cu toate că i-am promis în acea scrisoare că nu-l voi uita, voi încerca să fac tot posibilul să-mi încalc cuvântul. Deși sentimentele nu se pot schimba doar peste noapte.

○●○●○●○

Toată ziua Colin a fost cu ochii pe mine, iar în pauze nu mă lăsa deloc în pace, nici măcar să respir. E mai posesiv decât era înainte, iar asta mă calcă pe nervi. I-am pierdut încrederea lui Draco, ce mai pot să fac?

── Eve, ești cu noi? întreabă Hermione, fluturându-și mâna în fața mea.

── Nu-i, Mione, răspunde Ginny amuzată. E cu Malfoy... pe altă planetă.

Hermione pocnește din degete în fața ochilor mei, ceea ce mă face să mă trezesc la realitate, uitându-mă la cele două.