Vizitatorii

EPILOG

Pe terasa casei din Transilvania, bunicii Veronicăi se uitau la strănepoții lor cu adorația unui credincios la o icoană.

-Mulțumesc lui Dumnezeu c-am apucat să trăiesc și ziua asta!, exclamă bunica și-și făcu cruce, apoi se întoarse și se uită și la bărbatul fiicei sale, tolănit cât era de lung pe un scaun. Mormăi ceva pentru sine despre tinerețe, apoi se întoarse spre bătrânul ei.

-Hai moșule, să mergem noi la ale noastre, să lăsăm tineretul în pace..., zise ea, apoi bunicul se urni cu greu și cu regret din scaunul de lângă cărucioare.

După ce bătrânii se retraseră, EL se ridică la rândul său și dispăru pentru o vreme în casă.

Se reîntoarse, ținând ascuns ceva în pumnul strâns. Se duse direct la Sofia, care-l privi uimită.

O prinse în brațe și-o privi în ochi, cum o privise de mii de ori înainte. Își deschise pumnul, în care strălucea ceva de culoare roșie-sângerie, asemeni unei pietre prețioase, dar ce părea că palpită, asemeni unui organism viu. Își lipi acest obiect pe frunte, apoi își lipi fruntea de a Sofiei.

 Doar Veronica știa ce urmează și ea zâmbi încântată că i-a fost dat să vadă de două ori acest lucru minunat.

Siluetele celor doi fură înconjurate de aura roșie-purpurie, strălucitoare, parcă făurită din miliarde de particule strălucitoare, în vreme ce conturul trupurilor lor își pierdu din claritate, iar pentru o clipă păru că ei doi sunt de fapt...unul.

Preț de câteva minute, aura stacojie persistă, apoi se dispersă lent, timp în care EL și Sofia rămaseră nemișcați, apoi își dezlipiră frunțile.

Amândoi aveau rămas pe frunte câte un mic semn roșu.

Alertați de lumina neobișnuită, bunicii își făcură și ei apariția.

-Ce-a mai fost și aia?, o chestionă bunica pe Veronica, mirată.

-E un obicei de la el de acasă, o lămuri Veronica zâmbind. E semn de...nuntă!

-Pentru Dumnezeu...!, exclamă bătrâna cu lacrimi în ochi.

-Și Sferele Înalte...adăugă în șoaptă zâmbitoare Veronica.

Peter fu primul care se dezmetici și dădu un chiot entuziasmat, apoi se strâmbă, regretând chiotul, când cei mici dădură semne că au fost deranjați:

-Deci avem toate motivele să petrecem în seara asta!, spuse el șoptind și ridică paharul.

 

SFÂRȘIT.