Capitolul 14

147 41 2
                                    

Snik:
Anul 1987...

Simturile mi se dezmorțesc cand am impresia ca vocea lui Luk ajunge la urechile mele si cu greu reusesc sa-mi deschid putin ochii.
Tot corpul ma doare,iar prin ceata ce mi se ridica de pe minte ajung sa-mi ruleze cu încetinitorul imagini cu atacul gorilelor asupra mea ce intr-un final au reușit sa-mi puna capac și din nou mi s-a stins lumina in creier. Habar n-am pentru cata vreme am fost inconstient,dar acum realizez ca intre timp fratele meu chiar a ajuns sa ma urmeze in iad și sper ca vorbele monstrului sa nu se adeverească,fiindca nu-mi doresc sa ne ducem la vale. Cel puțin nu inaintea lui. Daca e sa o facem,macar sa ajungem acolo dupa ce-i facem felul monstrului pe care il urasc din tot sufletul.
-Ti-a tăiat pana la urma si tie Ceaușescu lumina? Sau de ce căcat n-ai curent?intreaba cu o mina amuzanta,dar totodată sinistra si deschid mai larg ochii,doar ca nu vad nimic.
-E pana de curent,aud vocea monstrului de pe undeva de afara.
-Si acum cum dracu ajung in beci?vrea sa stie,iar eu dau sa intredeschid buzele ca sa-i spun ca e o capcana,insa toate cuvintele mi se opresc pe vârful limbii imediat ce la urechile mele aud piedica unor pistoale cum se trag și nu durează mult pana cand lumina se aprinde in holul in care nu de mult mi-am luat bataie.
-Chiar crezi ca ma prostești?il intreaba la randul lui cu același amuzament morbid in voce ce i s-a desprins mai devreme și fratelui meu de pe buze.
„Cat de mult seamana intre ei...doar ca diferenta o face faptul ca Luk nu e chiar un monstru fara scrupule...sau cel puțin nu este cand vine vorba de mine ori de mama."
-Ce dracu te-a apucat?maraie la el. Sigur n-ai tras ceva pe nas și încurci borcanele?
-Serios?raspunde intr-o doara. Chiar vrei sa cred ca ești aici pentru ca urmeaza sa dai un tun?vrea sa stie si dau sa ma misc,insa trupul încă nu vrea sa ma asculte.
Imi inclestez maxilarul si injur imediat in gand cand durerea imi racoseaza din dinti direct in creier.
„Futu-i! Mi-au rupt gura muisti!"
-Dar pentru ce ar trebui sa ma aflu la ora asta aici?replica Luk cu tonul lui periculos,iar aerul il simt cum incepe sa vibreze.
Energia lui intunecata ajunge sa ii facă pe restul sa intre in garda si ma abțin sa nu chicotesc.
„Desi e singur împotriva a cine știe câti dracu,tot inspira cruzime si un sentiment profund de teama."
-Pentru el?aud ca raspunde monstrul cu o intrebare.
Durează câteva secunde pana cand fratele meu raspunde si ma gândesc ca lucrul asta se datorează faptului ca încearcă sa-si mențină controlul.
-De ce e Nik întins pe podea?vrea sa stie,iar vocea ii suna la fel de mortala ca atunci cand e pe cale sa scoata tot intunericul afara din el,insa cine nu-l cunoaște la fel de bine ca mine o sa aiba impresia ca e doar înghețată si nepăsătoare.
-Tu chiar n-ai știut?intreaba mafiotul si simt cum in tonul lui incepe sa înflorească incertitudinea.
„Nu știu ce ai pus la cale Luk,dar am sa-ti intru in joc,cu speranța că n-ai fost atat de prost incat sa vii singur aici,altfel chiar o sa ajungem amândoi la dracu."
-Nu,iar daca as fi facut-o chiar credeai ca ma bag peste tine?
Ma abțin sa nu rad,apoi incerc sa-mi oblic trupul sa se miste de pe jos.
-Nu te deranjează?surade ca un șarpe,in vreme ce eu încerc sa ma inalt de la podea.
-Tu mi-ai spus mereu ca la un moment dat trebuie eliminat. M-am obișnuit de mult cu gândul. Daca acu i-a venit ceasul,n-ai decât!i-o arunca Luk nepasator.
-Mai...mai...mai...chicoteste amuzat jegul căruia vreau sa-i rup capul. Pai dacă asa stau lucrurile,atunci îți las ție onoarea asta,continua,iar un marait mi se ridica din adancul gatlejului.
-Futu-te-n gura mort...scrasneste printre dinti si incerc din răsputeri sa ma ridic de pe jos,doar ca n-am destula forta ca sa reușesc.
Sunt batut mai rau decat hoții de cai,iar durerea ma arde prin fiecare fibra.
-Ce zici?pune mafiotul întrebarea fara sa-i pese ca ma chinui,iar din tonul sau imi dau seama ca-l pune la încercare pe fratele meu.
-Nu știu ce ai înțeles tu in atâția ani de zile,dar Nik n-a însemnat mai mult decât o unealta pentru mine,i-o tranteste impasibil si ranjesc inauntrul meu.
-Ti-am zis de curând ca ești mai periculos decât un șarpe...intervin in discuție si harai cuvintele,apoi ma fortez ca macar sa ajung întins pe spate fiindca ma dor coastele de abia ma mai lasa sa respir si trebuie neapărat sa fac cumva sa schimb poziția.
Ma abțin sa nu rasuflu usurat cand ajung cu fata in sus si incep sa inspir cat mai din scurt și mai calculat posibil,insa plamanii tot ma ard si ma dor oricat as incerca sa nu fac mișcări bruște.
-Trebuia sa te fac sa crezi ca iti sunt aproape mereu,rostesc pe un ton rece și inchid ochii cand ii aud raspunsul,iar cand imi gasesc fărâmă de putere ca sa vorbesc,o fac cu toata greata de care dispun.
-Ai reușit!scuip cuvintele si i le arunc cu ura,doar ca sa nu risc sa-i zboare lui cineva capul.
„Daca vrea sa joace ca si cum i-as fi indiferent si are impresia ca asta e cartea salvatoare,n-am decât sa ii tin isonul."
-Am crezut ca imi ești aproape...dar vorba aia...frate,frate insa branza e pe bani,nu?continui surâzând fara veselie. Si la cat cașcaval are muistul,vad ca ai reușit sa-ti pierzi mintile,spun singurul motiv plauzibil ce-mi trece prin cap si care poate suna atat de credibil incat sa puna ceilalți botul.
„Pana la urma si Iuda l-a tradat pe Iisus pentru cativa arginti...asa ca...de ce n-ar face-o si fratele meu,nu? Ei bine...in cazul nostru nu se pune problema de asa ceva,dar motivul e destul de solid incat sa stea acum in picioare ca sa-i dea lui credit si pe mine sa ma faca sa par cel mai prost din curtea scolii fiindca las impresia ca am crezut orbește in el,când de fapt fratele meu juca în schimb la doua capete."
-Rupe-i gura!aud cum ordona deodata monstrul si pasi grei se apropie imediat de mine.
„Sa-mi bag pula!"
Injur urlând in gand in vreme ce talpa unui papuc mi se izbeste cu forta de maxilar si gem dureros cand imi sare capul intr-o parte. Focul ce se aprinde cu valtoare in mine ma face sa-mi doresc sa am puterea necesara de a rupe capete in secunda asta,iar nedreptatea ajunge sa-mi curga precum lava prin vene fiindca nu dispun de o asemenea forta in momentul de fata.
„Gunoaiele dracului...niciodata nu mi-au plăcut smardoii ce se cred rechini cand au brigada in spate. Daca vrei sa fii pe pula ta,atunci da-o parte in parte,nu casuna pe unul singur cu inca 10 prin jurul tau."
-Nimic?aud ca-l intreaba diavolul cu viclenie in glas.
De parca ar astepta in orice moment sa cedeze ca sa fie ferm convins ca trebuie sa-i rupa si lui capul. Fiindca motivul pentru care n-a facut-o pana acum este ca in adancul sufletului sau blestemat chiar are o slăbiciune pentru Luk. Dar asta din prisma faptului ca fratele meu a știut mereu sa-si ascundă foarte bine emotiile,iar daca si-a pus in cap de mic sa-l distrugă,a ales sa o faca pe-o alta cale. Aceea de a sta aproape de el ca sa-i urmărească fiecare mișcare. In schimb eu,l-am futut de fiecare data in gura. Si cu toate ca dintre noi doi,eu sunt considerat șarpele,Luk a devenit in ani mai periculos decât o cobra.
-Altceva?raspunde in schimb si-mi indrept cu greu capul,apoi inghit de cateva ori si blestem in gat imediat ce simt cum cateva bucăți din dinti ma zgârie pe gat inainte sa-mi ajungă în stomac.
„Cat de bine ar fi sa se producă o minune in momentul asta si sa-mi revin ca prin farmec ca sa pot sa-i iau la bătaie pe idiotii astia de smecheri inchipuiti. Fiindca acum ca nu mai sunt singur, sunt ferm convins ca ar cădea pe capete pentru ca e Luk langa mine. Fratele meu are un mod de a lupta foarte agil si fiecare mișcare ii e fatala. Loveste si tinteste exact unde trebuie,fix atunci când trebuie. Iar eu ii calc pe urme,pentru ca tot ce știe el,m-a învățat si pe mine. Si n-am nici un stop de indoiala ca n-am face prapad cu toate ca suntem doar noi doi împotriva lor,insa,cum miracolele nu exista sau cel puțin noi n-am avut parte de unul,raman la pamant fiindca sunt rupt cu bătaia."
-Ridica-l!ma scoate vocea lui rastita din ganduri si-mi revin imediat in fire. Tine-l ca sa-i zbor creierii!continua,iar adrenalina incepe sa-mi pompeze cu forta prin vene.
Interiorul mi se aprinde mai tare pentru ca in momentul asta știu ca joaca totul pe o carte.
„Luk...unde pula mea iti e asul din maneca? Dai decisiva,dar încă ești singur? Ce ai in cap???"
N-apuc sa-mi raspund la nici o intrebare,pentru ca sunt ridicat cu forta de jos,iar durerea ma sageata pana in creier atunci cand mi se misca coastele de la locul lor.
-Tu!ordona fratele meu pe un ton mortal. Daca vrei sa-l omor,vreau ca mainile tale sa fie la fel de patate ca ale mele!continua,iar diavolul rade exact ca un psihopat,apoi ma prinde de incheieturile mâinilor și mi le tine cu forta la spate.
-Trage!zbiara la el in urechea mea dreapta si incepe sa ma scuture ca un apucat in fata lui Luk.
Ma uit la fratele meu si ranjesc fix ca un diavol inauntrul meu cu toate ca ma dor toate in mine.
„Hai Luk...arătați maiestria si demonstrează încă o data ca nu ratezi atunci cand tragi."
-Trage...ii soptesc si-l indemn fix ca un șarpe,iar ranjetul ce-l trăiam in urma cu câteva secunde pe interior,il las sa iasa acum la suprafață si sa-mi curbele buzele pe la colturi.
Ma priveste impasibil,iar eu as vrea sa schitez putin ca sa-i dau curaj și sa-l fac sa înțeleagă ca nu mai contează dacă amandoi urmeaza sa murim,important este sa o facem dupa ce diavolul isi da ultima suflare,insa ma abțin,pentru ca nu vreau sa intre nimeni la banuieli. Daca a funcționat teatrul lui,nu vreau sa dau cu bata în balta la final. Trebuie sa ii tin isonul ca sa ne ducem jocul la bun sfarsit. Pentru ca orice am lăsat amandoi sa se înțeleagă,eu știu ca Luk mai bine si-ar zbura singur creierii,decat sa ma omoare pe mine.
-Iti mai aduci aminte ce te-am învățat cand erai mic?ma intreaba chicotind exact ca un drac. In fata morții și a diavolului...lasa cuvintele suspendate în aer si surad pe dinauntru,apoi imi adun toată saliva din gura si il scuip intre ochi doar ca sa fac spectacolul mai exploziv decat e deja,pentru ca vad ca le convine faptul ca ne scoatem coltii unul la celalalt.
-Da!replic cu o scarba fortata. N-am sa tremur niciodata,il asigur,pentru ca exact lucrul asta ni l-am jurat amandoi decand aveam doar câțiva ani de viata.
-Niciodata,spune pe un ton apasat ca sa-mi dea de inteles ca juramantul încă sta in picioare,apoi ridica mana si imi lipeste teava de frunte.
-Trage!urla din nou monstrul in urechea mea si ma împinge mai in fata.
Fratele meu ranjeste mortal,apoi vad scanteile cum incep sa se aprinda in ochii lui si nebunia stiu ca e pe cale sa-l cuprindă,sa explodeze ca mai apoi sa se dezlantuie.
-Mori!bubuie vocea lui cu tente letale,iar eu nici macar nu tresar si in următoarea secunda muta teava de pe fruntea mea,apoi trage,iar glontul aud cum se infinge in capul diavolului ce se astepta ca eu sa-l incasez.
Sentimentul de eliberare ma cuprinde imediat in vreme ce Luk isi baga bratul intoit in pieptul meu si ma las sa cad pe podea in timp ce el lansează atacul,iar gloantele se descarca la foc automat din arma lui cat se invarte pe loc,iar trupurile grele ale gorilelor din primele randuri ajung sa cada late langa mine pe podea.
Inchid ochii și ma las cuprind de sentimentul de euforie la care am visat de atatia ani de zile,cu toate ca locul in care ma aflu e pe cale sa bubuie,iar in explozia lui s-ar putea sa-mi pierd atat eu,cat si Luk viata.
„Dar ce mai contează cand amandoi am trăit ca sa ducem legamantul suprem la sfarsit? Acum ca diavolul e mort,n-am nici o problema in a-mi da si eu ultima suflare. Macar n-am sa dispar de pe pământ cu gândul ca el încă il mai colinda. Faptul ca il stiu mort ma pune fata în fata cu pacea la care doar visam candva. Ahhh...cat am mai râvnit eu dupa sentimentul asta,iar acum ca-mi colinda interiorul pot sa zic ca se simte al dracului de bine...ca o binecuvantare morbida ce-mi elibereaza sufletul din Iad."

Legământul 🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum