Legământul 🔞

Capitolul 4

Snik:
Anul 1983

-Unde pula mea o dai?!se rasteste enervat Devil cand șutez in minge,dar o fac atat de tare ca nu reușește sa o oprească nici cu pieptul si nici cu capul,iar mingea se duce mult pe câmpul din spatele blocurilor unde ne-am adunat ca sa o punem de un fotbal.
Dacă aseară ne-am bătut în cartierul vecin,astăzi ne prinde noaptea pe maidan fiindca am luat o pauza de la golaneala ca sa batem și noi mingea,iar pentru cateva ore sa ne simțim normali.
-Hai du-te dupa ea!ii cer urlând si imi arata degetul mijlociu,apoi da sa se intoarca si sa fuga spre direcția în care a aterizat mingea,doar ca se opreste la jumătatea rotației si mijeste ochii spre pod.
Intorc capul sa vad ce i-a atras atentia si-mi ridic usor sprâncenele cand vad golanii cum trec podul de fier și vin spre noi la gramada.
-Ce pula mea mai vor?intreaba Killer cand ii observa la randul lui si merge spre casetofonul de pe margine ca sa oprească muzica.
-Poate vin sa-ti mulțumească ca te-ai prezentat aseară la bătaie?intreaba Luk in vreme ce isi scoate o tigara din pachet si se lasa pe vine,apoi o aprinde si priveste sec spre turma ce se apropie tot mai mult de locul in care ne aflam.
-Sau poate iar au dat de belea si vin sa ceara un favor?isi da Hell cu presupusul,fratele lui Shadow si ridic dintr-un umar.
Devil vine langa mine si isi trece un brat pe dupa gatul meu,apoi imi chicoteste ca un drac in ureche.
-Dar la ce au adus si fetele?intreaba,dupa isi tinteste ochii pe ele.
Nu ii raspund,ci aștept ca golanii sa ajungă langa noi,iar cand o fac,toti ai mei se pune umar la umar cu mine.
-Salut!zice borfasul ce imi da de inteles ca e șeful lor atunci cand paseste inaintea tuturor si preia cuvantul. Sunt Nosferatul.
Killer din nou chicoteste cand aude numele si rad in mine fiindca si mie mi se pare comica porecla cu care s-a ales sau pe care si-a dat-o singur.
-Si ce vrei?intreb cand imi linistesc interiorul,iar glasul meu suna la limita cu abisul.
Satenul isi impreuneaza bratele la piept si isi îndreaptă spatele,apoi se uita putin la adunatura din spatele lui,dupa isi tinteste ochii cand pe mine,cand pe fratele meu si isi drege glasul inainte de a răspunde.
-Am venit aici cu ai mei ca sa fim de-ai voștri,spune si imediat il privesc amuzat.
-N-am știut ca recrutam,zic,iar Luk chicoteste langa mine.
-Pai...spune satenul si din nou isi drege glasul.
Nu știu dacă o face ca sa nu i se simta frică in voce sau pentru ca are emoții,dar incepe sa ma irite sunetul.
-Spune in pula mea ce vrei?il iau la 11m si isi desparte bratele de la piept,apoi isi baga mainile in buzunare si inspira adanc.
-M-am gândit ca ar fi o varianta folositoare pentru ambele parti daca am lucra impreuna. Sa ne apărăm spatele,sa ne unim forțele,sa...
-Sa ce pustiule?intreaba vădit amuzat Devil langa mine si-l întrerupe din orice mai voia sa zica. Daca aveai forta nu mai apelai aseară la Snik,i-o tranteste si rade la final. Auzi la el...continua dupa ce se linisteste si vorbeste pe un ton taraganat. Sa ne unim forțele...de zici ca voi sunteți armata!pufneste la final.
-Nu sunt...dar am putea sa devenim cu totii una,intervine Luk in discuție pe un ton meditativ si imi intorc privirea spre el.
Imi arcuiesc o sprânceană,iar el incuviinteaza singur din cap de parca si-ar raspunde la un gând ce-i rulează prin minte.
-Putem sa o facem,continua,iar cealaltă spranceana mi se lasa in jos si ma incrunt in vreme ce ma si mir,iar el bufneste in ras cand imi vede fata. Asculta aici Snik,imi zice si ma prinde de dupa gat.
Ma trage spre el,iar Devil ma elibereaza de bratul lui,dupa toti se uita la mine si la fratele meu care a dat putin in nebunie din câte îmi dau seama.
-Ce vorbești Luk?il intreb si surade ca un drac.
-Am nevoie de oameni care sa distribuie pungile,zice pe un ton jos.
-Ti-am zis ca ma bag cu borfasii si te ajutam,raspund si clatina din cap.
-Nu,mi-o taie la fel de repede cum a facut-o de fiecare data cand i-am spus ca sunt dispus sa vand prafurile pe care le fura de la tata. Dar ei...continua si isi intoarce capul spre adunatura. Ar putea lejer sa o faca.
-Vrei sa împrăștiem droguri?intreaba șeful adunaturii cu un nod în gat.
-Vreti protecție si bani?raspunde in schimb Luk. Asta trebuie sa faceți,le-o tranteste pe fata.
-Pai și noi fetele?se baga una in seama si imi inclin capul intr-o parte imediat ce-mi tintesc ochii pe ea.
Blonda miniona îmbrăcată exact ca un băiat,poarta o sapca întoarsă pe cap si se incrunta la noi.
-Nu putem sa le vindem,continua. Nu ne-ar baga nici dracu in seama.
Luk cade pe gânduri,dupa din nou ii vine o idee.
-Nu o sa vindeți,dar o sa stați de sase. Daca vi se pare ceva suspect,anunțați baietii ca sa se tireze,ii spune,iar blonda clatina de cateva ori din cap de parca ar cântări ideea fratelui meu,apoi ridica degajata din umeri.
-Ne ies si noua bani?raspunde cu o întrebare si ma abțin sa nu chicotesc.
„Ce vagaboanta mica..."
-Da. Din tot ce vând ei,o sa primiți fiecare câte un procent. Cu cât vând mai mult,cu atât o sa câștigați si voi mai mulți bani.
-Ma bag!exclama si se întoarce spre celelalte fete.
-Eu nu știu ce sa zic...mormaie o satena cand blonda isi tinteste ochii direct pe ea.
-Si tu ai nevoie de bani la fel ca mine,ii zice,iar satena incuviintez cu deznădejde din cap,de parca ar vrea sa riște,dar totuși nu e convinsa ca merita sa o faca. De ce te temi? Nu o sa fie drogurile la noi!continua blonda,iar satena ofteaza zgomotos.
-Nu...dar dacă o sa fie vreunul prins?intreaba cu jumătate de gura.
-Nimeni nu praduieste pe nimeni!intervine imediat in discuție șeful lor. Suntem toți la mijloc. Daca unul cade,tace mâlc,s-a înțeles?intreaba,iar borfasii incuviinteza la unison din cap.
-Bun!exclama Luk si se desprinde de mine ca sa nu le mai dea sansa sa se suceasca. La lasarea serii,cand ceasul o sa bata ora 23,ne vedem la gangul de langa magazinul din colt.
-Ala mixt?vrea șeful lor sa stie.
-Da. Ala,raspunde Luk. Vii,iti dau marfa si pana saptamama viitoare o vreau pe toata distribuita,ii zice,iar satenul intinde mana dreapta spre el.
-S-a făcut,raspunde,iar Luk in loc sa-i prindă mana,o baga in buzunarul de la spate si isi scoate briceagul.
Ii pune lama in secunda urmatoare fix sub barba si il priveste in ochi cu o privire amenințătoare.
-Daca tu si ai tai nu vreți sa muriți,sa nu va dea prin gand sa ne trageți pe sfoara ca intru peste fiecare in casa si va omor,haraie pe un ton ce vibrează de intuneric,iar trăsăturile ii devin a naibii de periculoase.
Satenul casca putin ochii,apoi ridica mainile in aer in semn de predare.
-Daca spun un lucru nu ma trag niciodata inapoi pe cur si la fel ca mine sunt si ai mei!il asigura,iar Luk chicoteste mai rau ca un diavol.
-Asta rămâne de văzut,ii zice pe același ton letal. Deocamdată,pana ne câștigați încrederea sunteți cu toții în pericol. Daca vreți sa faceți parte dintre noi,o sa aveți cateva probe de foc prin care sa treceți,dupa mai vorbim de frăție si de grupare,clar?intreaba,iar el aproba incet din cap,cu foarte multa atenție ca sa nu-si bage singur vârful de la lama in barbie. Bun!surade fratele meu cu răutate,apoi isi ascunde arma in buzunar și il prinde intr-un final de mana. Ne vedem la noapte,mai spune dupa le face semn tuturor sa dispară.
Adunatura se mai uita o ultima data la noi,apoi se întoarce fiecare in parte pe calcaie si pasesc impreuna spre pod. Aștept sa se îndepărteze destul cât sa încep sa vorbesc și de cum deschid gura il iau la rost pe fratele meu.
-Ti-ai pierdut mintile?ma rastesc la el. Dar nu ti-e draga libertatea?
Imi face semn sa o las mai moale,insa eu ma enervez mai tare.
-Luk...harai la el printre dinti si pasesc apasat ca sa ma postez in fata lui. Nu ma refer aici doar la gabori! Dacă vorba o sa umble pe unde nu trebuie si o sa afle tata o sa te duci dracu!
Ma prinde cu ambele mâini de fata si isi lipeste fruntea de a mea,apoi ma priveste in ochi și ranjeste in coltul gurii.
-Nu o s-o faca nimeni. Le e frica de garda. Iar drogurile o sa fie la ei,nu la noi. Daca ii prind,se duc la fund,nimeni nu o sa deschida gura ca sa spună numele meu sau al tău,vorbește sigur pe el si il privesc neîncrezător.
-N-ai de unde sa știi.
-Asa-i,dar sunt disperati. Daca brigazile incep sa se bata intre ele inseamna ca unul s-a trezit sa isi mărească teritoriul. O sa se spargă cartierele,o sa se amestece intre ei,iar noi trebuie sa intervenim. Asta e momentul in care sa ne facem bani si sa ne înmulțim.
-Cum?intreb fiindca eu unul n-am încredere în nimeni in afara de borfasii cu care am crescut si pe care ii vad ca frații mei.
Chicoteste.
-Daca se dezbina intre ei,e foarte ușor sa ii cucerim,rostește cu ranjetul mortal pe buze. Iar daca le dam și sansa sa faca bani,o sa ne vadă ca pe stăpânii lor.
Pufnesc.
-N-am încredere în nimeni,Luk,ii atrag atenția si imi dau capul pe spate,apoi ies din prinsoarea mâinilor lui si ma uit la golanii pe care ii cunosc de-o viata.
Fiecare e adâncit in propriile ganduri,iar ideea lui Luk am impresia ca le cam surade.
-Asculta,imi cere fratele meu si revin cu ochii pe el. Putem sa luam în stapanire fiecare cartier.
-Cu cine? Cu aia?intreb razand sec.
-Da! Cu aia! N-ai nevoie de multa forta ca sa intri peste ceilalți. Atâta timp cât noi stam în fruntea lor,numele nostru e destul ca sa bage spaima în mulți,iar restul care o sa încerce sa opuna rezistenta o sa-i capacim. Intr-un fel sau altul tot o sa-i subjugam si uite asa fin cartier in cartier o sa ne creștem forta.
-Nu o sa putem tine pe toata lumea sub control Luk! Ai înnebunit?intreb încruntat.
-Lasa-ma pe mine inaintea ta si ai sa vezi ca am sa reușesc,raspunde si mijesc ochii mai tare in directia lui.
-Ce as ai in maneca?vreau sa stiu,iar buzele i se ridica pe la colturi intr-un mod înfricoșător care ar baga spaima în mulți care nu-l cunosc cu ranjetul de diavol ce-l are la purtator,insa pe mine nu ma misca deloc chipul sau cu alură de drac.
-Cateva arme de la tata din debara,imi da răspunsul dupa cateva secunde. E destul sa fac cateva dintre ele sa strălucească in intuneric si groaza o sa se împrăștie ca molima in tot orașul si printre borfasi.
„Cat e de nebun...înțeleg ca are nevoie de oameni pentru ceea ce urmează sa facem,dar eu nu cred ca cineva din exterior o sa devina într-atât de credincios incat sa se bage intr-o lupta in care exista multe șanse ca sa moara."
-Am o idee mai buna,zic in urma gandurilor cand prin minte imi trec cateva imagini cu niște borfasi mai micuti ce m-au oprit zilele trecute pe strada ca sa-mi ceara de o pâine ca le plangea stomacul de foame.
-Care?intreaba si isi arcuieste usor o speanceana.
-Copii,raspund si imediat se incrunta.
-Copii sunt cei mai ușor de modelat,continui si zambesc usor in coltul gurii. Aia sunt cei cu care putem face treaba. Cu micutii borfasi ce vor sa iasa intr-o zi la lumina,iar noi putem sa le-o dam,dar pana cand o sa vina momentul oportun sunt sigur ca o sa devina loiali daca ii luam de pe acum sub aripa noastră.
-Hmmm...zice pe un ton meditativ. Hai ca nu zici rau.
Ii dau o palma peste umar si ii fac cu ochiul.
Surade ca un drac,dupa ma prinde de dupa gat și ma scutura o data.
-Dar ii pastram si pe aia,zice,iar eu ma abțin sa nu pufnesc. Chiar nu mai am chef sa umblu cu drogurile,continua si oftez.
-Fa cum vrei,zic cu jumătate de gura fiindca stiu ca n-am cum sa-l intorc din drum o data ce i s-a pus pata pe un lucru. Dar in cazul in care unul ciripeste iti spun de pe acum ca o sa-i caute moartea cu lumânarea,continui si simt cum interiorul mi se aprinde pe interior. De n-am sa umplu orasul de cadavre inca-i una,Luk,il asigur cu un ton mai letal decât al lui atunci cand vin dracii pe el si vrea sa taie niște capete.
Ochii incep sa-i scanteieze,iar eu imi inclestez maxilarul.
„Nu i-am spus niciodată ce simt pentru el,fiindca nu ne-a învățat nimeni sa ne exprimam sentimentele. N-am văzut asa ceva nici la noi în casa,nici pe la alții prin familie,dar cu toate astea,faptele vorbesc de la sine in cazul nostru,iar Luk stie ca pentru el as muri. La fel cum as face-o pentru oricare in parte dintre frații noștri de cruce. Fiindca in afara de fiinta suprema ce mi-a dat viata si pentru care as face orice,ii am doar pe ei si sunt dispus sa fac totul pentru ca impreuna am împărțit atat lucrurile bune cat si pe cele rele,insa oricat de greu ne-a fost de nenumărate ori,ei n-au plecat si nici n-au întors spatele. Am rămas uniti si-am continuat sa tragem cu dintii chiar și atunci cand muream cu totii de foame. Cum am rămas impreuna si atunci cand au dat nenorocirile peste noi. Atunci cand ne bateam sau cand dădeam cate un tun si faceam bara-bara in vreme ce ne cauta securitatea. De asta am încredere totala in fiecare dintre ei la fel de mult cum am in mine. Pentru ca au fost acolo lângă mine si cu mine cand intunericul s-a lăsat peste fiinta mea,iar eu am ramas langa fiecare dintre ei cand ii cauta diavolul cu Faust. Pentru ca pe noi greul nu ne-a dezbinat,ci ne-a unit mai tare. De asta vreau sa iau sub aripa mea si restul borfasilor. Fiindca cei mici devin recunoscători cand le întinzi o mana de ajutor atunci cand au nevoie si nu uita de ea niciodata,iar eu pot sa ii modelez dupa mine daca reusesc sa le castig in totalitate încrederea. Si sunt sigur ca am sa o fac,pentru ca vin din aceeași lumea in care ei de cativa ani s-au născut. Vorbesc pe limba lor pentru ca stiu cu ce se mănâncă orice misuna prin cartier si prin afara lui,iar pe deasupra pot sa le pun la dispoziție si-o portiță mica de refugiu pentru început,fiindca pe aia mare spre eliberare n-am gasit-o nici eu pana acum. Insa,pot deocamdată sa le dau sansa sa nu mai moara de foame. Sa producă bani,chiar daca ii bag in ilegalitati,dar daca o sa fie dispuși sa riște,o sa câștige. Atat respectul meu,cat si traiul unei vieți mai bune. Pentru ca am de gand sa bag și eu mana in cazanul cu smoala,iar alaturi de Luk sa trimit oameni care sa-i distribuie negreala. Insa eu am sa lucrez cu micutii golani spre deosebire de fratele meu. Pentru ca am mai multa încredere în ei,decat in astia ce deja au ajuns sa fie versati si care se pot schimba oricând după cum bate vântul fiindca nu cred ca toți chiar stiu ce-i aia baieteala. Mulți sunt umpluturi,in schimb astia mici pot fi foarte ușor de infuientat,cum la fel de ușor pot trece si de garda. Pentru ca cine dracu s-ar gândi ca un micut golan poarta asupra lui droguri? Nimeni. Fiindca militienii cauta sa prindă direct peștii cei mari. Din partea mea sa o faca,eu pe partea cealalta,am sa tatonează terenul ca sa le asigur siguranta ca nici unul dintre ei nu o sa pateasca nimic si-am sa dau duma in ghetouri ca pungasii mici sunt ai mei,iar daca vreo unul pățește ceva ii ia moartea atat pe sobolani,cat si pe familiile lor."
Ranjesc sinistru in urma planului ce-mi prinde contur in minte pentru ca știu ca amenințarea o sa funcționeze,fiindca nimeni in orasul asta nu-si doreste sa se încurce cu nici unul dintre copii marelui mafiot. Sunt sigur ca toți au auzit povesti despre noi,iar ultimul lucru pe care si-i l-ar dori fraierii e sa ne casune noua pe ei. Sunt constienti ca le-am aduce moartea la usa fiindcă atat eu,cat si Luk nu suntem genul care sa stea la discuții daca se trezește vreunul sa ne provoace ori sa se amestece in treburile noastre.
Asta cred ca e singurul lucru bun daca pot sa-i zic asa si pe care l-am mostenit de la monstrul de tata.
Sa nu avem nici o reținere atunci cand vine vorba de trădători si de turnatori. Ei trebuie eliminați ca sa nu le dam timpul necesar sa le crească mai mult coltii si sa ne trezim ca ne musca pe la spate atunci cand ne așteptăm mai puțin.