Legământul 🔞

Capitolul 17

Snik:
Anul 2012-prezent
 
-Deci chiar ati ajuns sub o forma sau alta sa-l omorâți si sa-i dați foc...mormaie meditativ micuțul meu borfas in varsta de 10 ani si incuviintez din cap cu un ranjet mort pe buze.
-Da. Aia a fost noaptea în care eu si unchiul tău aici de fata ne-am lepădat de satana,raspund chicotind intr-un mod intunecat,iar brunetul cu ochi verzi isi focuseaza privirea pe mine.
Senzația ce o stârnește mereu culoarea ochilor lui inauntrul meu,o simt exact ca pe o binecuvântate,dar in acelasi timp si ca pe un blestem fiindca poarta ochii mamei lui,dar si a fratelui meu de cruce ce nu mai e de foarte mulți ani printre noi,insa il pomenesc zilnic pentru ca in sufletul meu rămâne la fel de viu ca pe vremea când manca cu mine din aceeași farfurie.
-Tata?
Clipesc o data cand ii aud glasul si oftez in vreme ce-mi cobor privirea pe masa la care stam toți trei pe terasa din spate si vad ecranul de la telefon cum tot mi se stinge si se aprinde.
-Imi povestiti mai departe dupa ce răspunzi?vrea sa stie si ii fac cu ochiul,iar Luk isi trece un brat pe dupa gatul lui si ii face semn sa taca,iar cand linistea se lasa,i-au telefonul de pe masa și il duc la ureche in vreme ce răspund.
-Spune,zic si intind mana dupa pachetul de tigari,apoi scot una din el si mi-o bag intre buze.
-Ce faci in week-end?intreaba direct si imi arcuiesc usor o spranceana desi nu ma vede.
„Ce pula mea il fute pe el grija ce fac eu in week-end? Sau de cand il fute? Ca pana acum n-a sunat niciodata sa ma intrebe de sănătate și nici eu pe el. Ne auzim foarte rar si daca nu era ca drumul lui sa se intersecteze înapoi cu al Anastasiei,cine știe când ne-am fi vazut. Ultima data am facut-o la nunta mea cu a Evei cand impreuna cu Warr si Death au venit și au cantat. In rest nu prea ne auzim si nici nu ne vedem de cand a plecat de acasă. Fiindca fiecare e pe treaba lui,dar cu toate astea legamantul nostru sta încă in picioare. Încă e borfasul pe care mi-l doresc la nevoie aproape. Pentru ca încă ne leagă strada,desi am ieșit de mulți ani din negura ei,insa greul de atunci nici unul nu avem cum sa-l uitam,iar pentru faptul ca l-am dus impreuna,inca ne face sa ne fim loiali si la nevoie sa stam în poziție de drepti la orice ora din zi sau din noapte daca vreunul din grupare ajunge sa dea de probleme.”
Pocnetul din degete a fratelui meu ma scoate din ganduri si-mi aduc aminte ce m-a întrebat borfasul.
-Planific sa ma bronzez la bec sau sa ma dau cu barca,de ce întrebi?raspund pe un ton mai mult plictisit fiindca ma prind de faptul ca nu arde nicăieri,iar el n-are probleme.
-Atunci fa bine și pune-ti coaiele intr-o barba sa apari la București la sfârșitul săptămânii,zice si ma incrunt,fiindca o spune intr-un mod atat de serios,ca reuseste sa ma dea putin peste cap.
„Tocmai ce ziceam ca n-are probleme,insa felul în care tocmai a vorbit,nu ma mai face sa fiu atat de sigur de lucrul asta.”
-Esti bine?intreb puțin intrat în alerta.
-Da,răspunde scurt.
-Si atunci? Ce vrei de la mine R.I.P?il iau la 11m.
-Sa vii pana la mine si s-o aduci pe Eva cu tine.
„Hm? Asta s-a tâmpit la cap?”
-Ai tras ceva pe nas?intreb,desi stiu ca nu consuma nimic.
De mic i-am explicat ca doar un idiot ar vrea sa fie total paralel cu lumea asta si doar un om slab se baga singur intr-o stare pe care n-o poate controla. Pe când un om puternic trebuie sa detina controlul total asupra lui si sa nu lase nimic la voia întâmplării. De aia si eu si ceilalți din grupare n-am pus gura vreodată pe droguri,desi stăteam cu ele la botul calului. Insa,cum viata noastră turbata nu ne-a permis nici macar o secunda de ezitare sau de relaxare fiindca ne-a ținut in garda zi si noapte,iar sa bagam vreo substanța in noi si sa ajungem sa ne pierdem concentrarea,ar fi însemnat sa ne semnam singuri condamnarea la moarte de aia nu ne-am murdarit niciodata botul sau nasul cu ele. Pentru ca atat ar fi așteptat dracul ce ne-a pandit mereu pe la colturi,ca sa călcăm stramb si sa vezi cât de repede trimitea moartea dupa noi.
-Nu,ma aduce vocea lui joasa in fire. Dar pe week-end plănuiesc sa ma însor.
Ma abțin sa nu chicotesc.
„Jur ca il iubesc pe omul asta. Imi seamana atat de bine,incat tot timpul mi-a lăsat impresia ca e plamadit din același aluat cu al meu. E omul faptelor,la fel ca mine. E omul asumat,care îți spune verde in fata ce are pe inima. E omul drept,ce nu se clinteste nici in fata glonțului si nici nu se inclina dupa cum bate vântul. E la fel de golan ca mine,dar cu principii atat de solide incat merita pe bune admirat. Pentru ca o fi el un borfas pana in maduva oaselor,dar are mult mai multa demnitate decat orice snob care are impresia ca soarele se invarte in jurul lui doar pentru ca familia lui are bani,insa caracterul ii e egal cu zero. Pe când noi,ăștia care am plecat de jos si ne-am ridicat pe forțele proprii,am ajuns sa plătim soarele ca sa răsară pe strada noastră,iar din clipa în care ne-am permis lucrul asta,nu l-am mai lăsat sa apună. De asta eu țin si cu dintii la familia ce o am alaturi de Eva si nimeni in afara de Luk si Killer nu știe despre existenta lui Evil. Si nu pentru ca n-as avea încredere în ceilalți,dar prefer sa-l tin departe de nenorociri pana cand e capabil sa se apere singur de ele.”
De data asta sunt readus in simturi de vocea lui care injura pe unul de morți și răniți fiindca nu se misca mai repede prin trafic și trag un fum din tigara in vreme ce-mi amintesc subiectul pe care il dezbatem.
-Te insori in week-end?intreb,doar ca sa ma asigur ca am înțeles bine. Si ma anunți azi?vreau sa stiu,iar el chicoteste.
-Aseara mi-a venit ideea cand eram la băute cu băieții mei.
„Ia uite ce idei ii mai dau prin cap atunci cand e beat...”
-Ce idei iti mai dau prin cap atunci cand ești beat,R.I.P,dau glas gandului si duc din nou tigara la gura ca sa trag din ea. Sa-mi aduci aminte data viitoare când ne îmbătam sa nu te întreb ce-ti debitează mintea.
-Vii sau nu?raspunde in schimb.
-La ce ora trebuie sa ne prezentam?vreau sa stiu.
-La cat vreți voi. Noi pe la 12 o sa fim la primărie. Dupa o sa petrecem la piscina din spatele casei.
-Ah...deci nu te întinzi,zic cu ochii fixați pe chipul borfasului meu. Asta e de bine,continui in vreme ce ma gandesc ca trebuie sa o chem pe mama la noi ca sa aiba grija de el.
-Nu. O sa fim doar noi de noi,zice si incuviintez din cap,apoi ii cer detalii cu adresa unde sta in București,desi mi-ar fi la fel de simplu sa o aflu fara ca el sa mi-o spună,iar dupa ce inchid,pun telefonul înapoi pe masa și sting tigara in scrumiera din fata mea.
-Se însoara?intreaba Luk si incuviintez din cap.
-Pe week-end trebuie sa fim la el.
-Si cu asta mic ce faci?intreaba si se apleaca sa-l sarute pe frunte.
Zambesc.
-Am sa o chem pe mama sa aiba grija de el.
-Am sa iti întăresc paza cat timp o sa fim plecati,replica Luk cu ochii pe micuțul meu borfas,iar intunericul din privirea sa se aprinde si inima se încălzește in mine cand vad caldura in care mi-l scalda ochii lui.
„Luk inca a rămas un criminal ce se ocupa de cativa ani de peștii mari din Europa. Fiindca in Romania considera ca si-a încheiat treburile,pentru ca gorilele monstrului au murit la cativa ani după revoluție,el s-a reprofilat,iar acum cauta mafioti in afara ca sa-i lichideze. Si pentru ca nu are pe nimeni aproape de sufletul lui,pentru ca viata pe care si-a ales-o e una mai turbata decat cea pe care am trait-o cand eram adolescenti,de fiecare data cand vine pe acasă,imi soarbe borfasul din priviri. Iar cand l-am întrebat de ce o face,mi-a răspuns simplu. Pentru ca Evil reuseste sa-i aprinda lumina la fel de tare cum o fac eu in sufletul lui atunci cand ii sunt prin preajma.”
-Deci...deschide gura Evil,iar vocea lui meditativa ma scoate din gânduri. Dupa ce ati dat foc casei,ce s-a întâmplat? Restul care lucrau pentru mafiot n-au venit sa va caute?intreaba si atat eu,cat si fratele meu ranjim cand vedem cât e de curios sa afle povestea noastra.
-Nu...au fost cativa ani de liniște,raspund cu gândul la acea perioada. Dar daca noi scăpasem de un drac,doi ani mai târziu ne-am trezit fata in fata cu revoluția ce a scos pe toata lumea in strada.
-Spune-mi!imi cere nerăbdător.
-Prea bine,raspund si ma las mai pe spate in scaun.
Intind mana dupa pachetul de tigari si-mi mai aprind una in vreme ce mintea mi se întoarce în trecut. Mai exact la ultima noapte petrecuta impreuna in formula completa cu gruparea inainte ca revoluția sa-i aduca fratelui meu de cruce sfârșitul.

*****

Evil: