Capitolul 32

220 45 2
                                    

Eva:
Anul 1995...
 
Doua săptămâni au trecut de când am plecat de acasă si m-am mutat cu Nik in noua lui locuinta,iar de atunci și pana acum ne-am ocupat de înfrumusețarea căminului ce ne-a devenit amandurora casa.
„Bine...mai mult eu m-am ocupat decat Nik,fiindca brunetul a zis ca are încredere în gusturile mele si nu vrea sa intervină,asa ca,am decorat imensa casa cum am știut mai bine. Am colorat-o prin toate metodele posibile,începând de la pernele de pe canapele,pana la pături,asternuturi,covoare,perdele,draperii si vesela noua in bucătărie. Ca sa nu mai spun de ghivece cu flori atat in casa,cat si afara.”
Surad imediat ce fata lui surprinsa imi apare in minte atunci cand i-am spus ca am de gând sa fac un fel de gradina botanica pe toate terasele ce le are casa in dotare,iar in vreme ce ma opresc in dreptul geamului de la bucătărie,vad cum porțile imense se deschid,iar masina lui Nik patrunde cu încetinitorul in curte.
Un zambet împlinit de data asta imi curbeaza buzele cand brunetul parchează in fata casei si coboara din Mercedesul negru,iar un fior fierbinte imi traversează pieptul cand inima trepideaza in mine de bucurie ca in sfârșit am ajuns de putin timp sa traiesc pe viu primul legamant ce mi l-am făcut în urma cu câțiva ani de zile.
„Nici nu acceptam sa nu fie altul deznodamantul nostru. Mi-am jurat ca am sa-l fac al meu si eu am sa devin a lui,iar astăzi suntem exact acolo unde imi doream sa fiu de cand mi s-a pus pata pe el.”
Chicotesc in urma gandurilor,apoi ma întorc pe calcaie si pasesc spre unul dintre dulapurile de la mobila de bucătărie ce se intinde intr-un capăt in altul al peretelui de pe partea stanga. Scot o oala si o tigaie dinauntru,apoi le pun pe amândouă pe aragaz,dupa mai deschid o usa si i-au o punga cu paste pe care o arunc pe blat.
-Pustoaico!
Ranjesc cand ii aud glasul cum bubuie prin casa si ii raspund in timp ce deschid usa de la frigider.
-Sunt in bucătărie!strig cu ochii pe alimentele de pe rafturi.
I-au tot ce-mi trebuie ca sa prepar spaghetti cu carne tocata si sos de roșii cu usturoi,iar cata vreme imi pun toate lucrurile pe masa,Nik ajunge in bucătărie,dar se opreste in prag si-mi tintesc ochii pe el.
-Ce faci?intreb in vreme ce privirea lui se plimba cu lentoare pe fata mea.
-Se pare ca am ajuns la timp ca sa mănânc,raspunde cu un zambet lenes in coltul gurii.
Desi vrea sa para degajat,vad in ochii lui ca ar vrea sa ma intinda pe masa ca sa ma servească pe mine pe post de prânz si-mi prind buza de jos între dinti,apoi musc usor din ea ca sa-l stârnesc mai tare.
-Hmmm...reverbereaza un geamat in gatul lui si se unește din prag,apoi paseste spre mine cu o lentoare exersata,dar totodată apăsată care-mi da de inteles ca n-am nici o șansă de scapare daca ma gandesc sa fug,insa totodată i-ar place sa ma vadă incercand.
Imi reprim un ranjet si fac incet un pas in spate. Ochii lui sclipesc si devin vigilenți cand incerc sa-mi socotesc șansele de scapare.
„Adevărul e ca nu vreau sa scap,dar imi place sa ma joc.”
-Ce faci Eva?toarce cuvintele pe un ton catifelat cand fac de data asta un pas in lateral si începem sa ne învârtim cu încetinitorul in jurul mesei ce se afla în mijlocul bucătăriei.
-Vreau sa devina lucrurile putin mai picante,replic cu o voce ispititoare.
Tentația din glasul meu e palpabila si fizionomia i se schimba intr-o fracțiune de secunda. Trasaturile dure devin dulci,dar totodată raman înfricoșătoare. Frumusețea lui cu siguranta ar speria orice fata normala la cap,fiindca Nik prin toată fiinta lui da de inteles ca nu e un inger pe pamant,dar cum eu nu sunt o oarecare,ma las vrajita de alura lui de drac,de zambetul său dulce și inselator in egala masura,dar si de ochii hipnotici ce aduc cu cei a unui șarpe care e gata sa te omoare in orice clipa,fiind ca știu ca sunt una dintre puținele persoane de pe lumea asta pentru care Nik si-ar da viata si nu una pe care ar vrea sa o omoare.
-Vrei sa faci lucrurile mai picante?intreaba mormaind in vreme ce schimba direcția de mers ca sa nu ma lase sa ajung in dreptul usii.
-Ahammm...murmur ca mai apoi sa las un geamat sa-mi iasa din gâtlej doar ca sa-l întărât mai tare.
-Si cum plănuiești sa faci asta micuta mea ispita?
Chicotesc.
-Priveste!ii cer cand prin cap imi da o idee nebuna.
Ma opresc in capul mesei,iar el face același lucru pe partea cealalta,apoi isi pune palmele mari pe suprafata lemnului cat eu scap de tricoul de pe mine ce imi da la iveala sanii fiindca n-am sutien pe dedesubt si ii trantesc o privire incarcata de dorinta.
-Interesant...ranjeste exact ca un diavol si arunc tricoul in directia lui.  
Pentru cateva secunde materialul subtire ii acoperă fata si o zbughesc din loc,doar ca nu reușesc sa scap fiindca bratul lui se strange in jurul taliei mele inainte sa apuc sa ajung in dreptul usii de la bucătărie.
-Cum dracu te misti atat de repede?intreb razand si chicoteste ca un ticalos in urechea mea.
Imi lipeste spatele mai tare de pieptul său,iar respiratia lui fierbinte se izbeste de pielea mea atunci cand se apleaca sa ma sarute umed pe umar.
-Sunt antrenat de mic sa nu-mi scape nimic pustoaico,raspunde,iar in clipa urmatoare isi infinge incet dintii in gatul meu.
Mușcătura nu e dureroasa,dar îndeajuns cat sa imi faca sangele sa fiarbă intr-o clipa prin vene.
Imi dau capul pe spate ca sa-i fac loc mai mult si un geamat tremurat imi iese printre buze cand își adâncește coltii putin mai tare in gatul meu in vreme ce mana cealalta i se strecoară in pantalonii scurți ce-i am pe mine si inchid ochii cand doua degete ii ajung pe clitorisul meu.
-Nik...gem prelung numele lui cand pune presiune mai tare pe carnea mea,apoi face cateva rotații si-mi departez picioarele ca sa se joace în voie cu mine.
Surade ca un diavol in urechea mea imediat ce isi scoate coltii din gatul meu,iar eu deschid ochii si-l privesc putin in ceata.
Uit sa mai respir cand lasa degetele lungi sa-i alunece printre labiile mele si ma patrunde dintr-o singura miscare cu o brutalitate ce-mi da foc și nu alta. Intunericul din privirea lui devine incandescent in vreme ce-mi urmărește fiecare reacție si-mi ranjeste in coltul gurii cand incep sa ma las in voia senzațiilor ce ajung sa-mi faca trupul sa arda cu o valtoare demna de flăcările ce dansează prin Iad.
Isi urca mana cu care mi-a inconjurat talia pana acum cu încetinitorul pana cand ajunge cu ea in dreptul sânilor si-mi cuprinde unul in palma,apoi începe sa-l frământe cu putere,iar excitatia rasare undeva din adancul sufletului meu si-mi acaparează mai tare trupul pana cand imi inunda fiecare celula din corp.
-Sefu!
Ma blochez cand aud vocea unuia dintre paznici cum rasuna pe holul de la intrare,iar o licarire sinistra vad cum apare în ochii lui Nik cand dau sa ma desprind de el si sa fug in bucătărie ca sa-mi trag tricoul înapoi pe mine.
-Nu acum!urla brunetul meu si ma prinde mai strans de sânul pe care mi-l tot framanta.
Cu ochii pe mine si continuand sa ma scoată din minti,aud cum pasii se opresc inainte sa ajunga in sufrageria imensa ce da in pragul usii de la bucătărie in care ne aflam.
-Unde voiai sa pleci?ma intreaba pe un ton jos,iar degetele lui se infing mai adanc in mine in vreme ce imi apasa cu podul palmei clitorisul ce-mi devine tot mai sensibil.
Ma cutremur pe picioare cand creste ritmul si-mi ridic bratele,doar ca sa-i inconjor cu ele gatul și sa raman in felul asta in picioare ca sa nu risc sa ma fac gramada la tălpile lui.
-Nu mai contează,raspund cu gatul uscat. Ai de gând sa o facem aici?intreb,iar el ridica nonșalant din umeri.
-Oriunde vrei tu,pustoaico,raspunde din nou pe tonul acela catifelat ce ma îndeamnă sa-mi fac de cap.
Inchid ochii pentru o clipa si ma las învăluită de toata dorinta ce-mi curge prin vene,apoi cand ii deschid ma uit la sufragerie si ii fac semn sa mergem la canapeaua ce sta lipita de unul dintre pereti.
Imi strange din nou talia cu bratul si ma salta imediat cu picioarele de la podea,dupa paseste spre locul respectiv tinand inca degetele de la cealalta mana inauntrul meu.
Ma urc cu genunchii pe suprafata din piele cand ajungem in dreptul ei si ma aplec in fata pana cand imi lipesc sanii de spatarul său,dupa imi ridic fundul cat pot de sus si ma arcuiesc de spate.
-Obraznica mai ești!chicoteste incantat si-mi tranteste o palma la fund ce ma face sa icnesc de placere.
-Dar tie nu-ti place,asa-i?raspund amuzata.
-Cum dracu sa nu-mi placa?replica mormaind.
Ii arunc o privire peste umar in timp ce el trage in jos de pantalonii scurți de pe mine cu tot cu chiloți,apoi ma misc in asa fel incat sa il ajut ca sa ma scape de haine,dupa imi departez mai tare genunchii si prind bine intre degete spatarul canapelei.
Buzele mi se intredeschid cand ma prinde strans de fese,apoi incep sa respir cu dificultate cand mi le desparte.
-Nik!gafai cand îngenunchează in spatele meu si incepe sa-si treacă limba printre labiile mele.
Mișcările pricepute imi provoaca in cateva secunde un val de placere ce-mi inunda sufletul cu o fierbinteala asemănătoare lavei dintr-un vulcan.
Caldura o simt cum creste tot mai mult cu fiecare atingere umeda a limbii lui ce se misca cu lăcomie printre labiile mele,iar cand ajunge sa nu mai aibă unde sa se desfasoare prin fiinta mea,explodeaza cu o asemenea putere ca ma face sa suspin din adancul sufletului in timp ce tot trupul mi se încordează.
Scoate un geamat apreciativ in vreme ce continua sa ma devoreze,iar eu imi dau capul pe spate si ma las absorbita de toate senzațiile fierbinți ce imi parjolesc interiorul.
-Ispitooo...il aud mormaitul gutural cateva clipe lungi mai târziu atunci cand tot incendiul din mine incepe sa se stingă.
-Hmmm...raspund cu un geamat mic si deschid ochii,apoi intorc capul spre el si-l privesc ca prin ceata peste umar.
Sta in picioare in spatele meu si se uita la mine cu o pofta nebuna.
„Mai bine sa vad asta in fiecare secunda a vieții mele,decat sa aiba timp sa-si aduca aminte de Manu atunci cand ma priveste. Nu reușesc performanta de a-i lua gândul de la fratele meu in fiecare clipa,dar încerc de fiecare data cand suntem împreună sa il distrag intr-un fel sau altul. Nu imi iese de fiecare data,dar in majoritatea timpului reusesc sa-l duc cu gândul in alte parti. Stiu ca asta nu e soluția salvatoare,dar deocamdată e tot ce am si vad ca ii face bine pe perioade scurte de timp. Asa ca,pana cand am sa descopăr antidotul problemei lui am sa continui sa folosesc distragerea,insa in egala măsură am sa caut incontinuu rezolvarea. Pentru ca n-am de gând sa ma las. Am făcut un juramant si am sa-l duc la capat. Vreau sa-i dau linistea si pacea lui Nik pentru ca o merita. Nu știu cand sau cum o sa fie posibil un asemenea lucru,dar am sa caut neincetat leacul blestemului pe care singur si-i l-a pus pe cap.”

Legământul 🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum