Capitolul 22

232 41 4
                                    

Eva:
Anul 1992...
 
Bag mana in punga cu semințe varsate de la alimentara din celalalt cartier si duc una la gura sa o sparg intre dinti in vreme ce pasesc o data cu Nik pe digul din spatele blocurilor. Nu de mult a venit după mine ca sa ma scoată din casa,iar acum ne plimbam in liniste in vreme ce fiecare e căzut în propriile ganduri.
-Ce-ai făcut azi?ma intreaba din senin si ridic usor din umeri.
-Avand in vedere ca e prima zi de vacanta,am putut sa dorm și eu pana târziu,mai ales ca ai mei n-au fost acasă si nu le-am auzit gura fiindca lucrează saptamana asta impreuna schimbul unu.
-Si cum propui sa-ti petreci de acum înainte prima ta zi de vacanta?
Mai sparg o samanta in timp ce ma gandesc,apoi imi ridic privirea pe chipul lui si ma intampina cu o spranceana ridicata.
-Ar merge o baie,zic din cauza vremii caniculare de afara.
-O baie?intreaba si incuviintez din cap.
-Da...ce zici de o bătaie cu apa?intreb si chicoteste.
-Sunt prea bătrân pentru asa ceva pustoaico,mi-o tranteste amuzat.
Fac bot imediat,iar el își trece un brat pe dupa gatul meu si cade putin pe gânduri.
-Ce spui dacă mergem la ștrand?
-Hm?intreb fiindca am impresia ca n-am auzit bine.
-Daca tot vrei apa si-o bataie cu ea,hai la strand,raspunde si ma uit chiorâș la el. Ce?intreaba cel mai probabil din cauza felului in care il privesc.
-N-am fost la strand niciodata.
-Ei lasa pustoaico ca pentru toate exista un început,replica cu ranjetul pe buze. Deci? Ce spui? Mergem sau nu?
Stramb din nas.
-Ce sa fac la ștrand? Eu nu știu sa înot! Plus ca n-am costum de baie. Și nici n-am dat jos mărarul de pe mine,zic si se abține sa nu rada cand ma aude.
-Cu prima problema pot sa te rezolv. Intru cu tine în bazin si n-ai sa patesti nimic chiar daca nu știi sa înoți. Cu a doua...hmm...găsim pe la vreo toneta un costum de baie cu siguranta pentru tine,dar cu a treia...trebuie sa trecem pe la mine ca sa poți scapa de ea. Îți dau aparatul si o lama ca sa dai mărarul jos,zice in timp ce ochii ii sclipesc de amuzament si il vad cum se abține din suflet sa nu rada de mine.
Pufnesc.
-Ce e atat de amuzant?vreau sa stiu si bag din nou mana in punga ca sa mai i-au cateva semințe.
-Tu ești amuzanta,raspunde si ridic intrebator din sprancene. Tu cu mararul tău,continua ca sa fie mai explicit.
-Pai...n-am cum sa merg la strand si sa ma dezbrac in vazul lumii,dacă nu mi-am dat pădurea jos de pe mine,nu?
Bufneste in ras de data asta si isi strange mai tare bratul in jurul gatului meu in vreme ce hohoteste din tot sufletul.
-Daca te-ar auzi Devil...spune printre pauze de ras.
-Mi-ar da dreptate,vorbesc peste el,ca sa nu îndrepte discuția asta intr-o zona gri.
"Eu vreau sclipici si culori cat mai vii în preajma mea. M-am saturat de anii de viata ce mi-au umbrit copilăria și mi-au colorat-o doar in nuanțe neutre."
-Cred ca de ar fi acum langa noi cel mai probabil ar intra cu o mitraliera pe strand ca sa fie sigur ca nimeni nu priveste in directia ta cu sau fără marar pe tine.
„Probabil chiar ar fi facut asa ceva. Suna a ceva ce i-ar fi debitat mintea fratelui meu.”
-Asa-i...dar cu toate astea,dacă vrei sa ma duci la strand acum,chiar trebuie sa mergem pe la tine.
Incuviinteaza din cap,dupa il vad cum ma măsoară din priviri in vreme ce eu mai mănânc câteva semințe.
-Ce-i?intreb cand ii vad ochii cum se plimba pe mine.
-Ma întrebam când ai crescut intr-atat incat sa ajungem sa vorbim noi doi despre parul tău ce trebuie dat jos din anumite zone?mormaie si chicotesc.
-Pai...având în vedere ca ești cel ce se implica total in viata mea si are grija de mine,sa te aștepți de acum încolo sa vorbim și despre subiecte de genul asta.
-Dar nu și despre baieti. Aia n-au ce cauta langa tine Eva,mi-o tranteste serios.
-Nu?intreb senina.
-Normal ca nu!
-Pai? Vrei sa ma trimiți la manastire cand fac 18 ani sau...?las cuvintele in aer,iar el pufneste.
-Bine-nțeles ca nu...numai fata de călugăriță n-ai tu...
-Dar de ce am fata?vreau sa stiu si chicotesc ca o dracoaica.
Mijeste ochii la mine si incep sa joc din sprancene.
-Sa-mi bag pula cat de mult semeni cu el...mormaie in barba si inspir brusc.
-Nik...
-Uite...mi-am dat seama de cativa ani ca inceci sa ma îndepărtezi de subiectul asta de fiecare data cand pomenesc de Devil...
„Pomenesti zilnic de el...”
-Asa...raspund cu jumătate de gura.
-N-ai sa reușești niciodata ce ti-ai propus fiindca il port cu mine.
-Si eu...dar imi dau voie si sa respir Nik,zic in vreme ce-mi mut privirea din a lui fiindca nu vreau sa vad ce efect au vorbele mele asupra sa.
-Mda...rosteste incet. Eu nu pot sa fac asa ceva.
-De ce?vreau sa stiu si ii arunc o privire pe furis.
Din nou e transformat la fata si mi se rupe sufletul când vad durerea cum ii împietreste trasaturile care si asa sunt foarte dure.
-Pentru ca imi este frica. Daca nu vorbesc de el zilnic,imi e teama ca am sa-l uit și nu vreau lucrul asta. Știi ca se zice ca timpul le vindeca pe toate?intreaba,dar nu ma lasa sa raspund si continua. Eu nu vreau sa vindec rana lui. Vreau sa mor cu ea in piept.
Oftez.
„E nebun...legatura lui cu fratele meu e una pe care ma chinui din răsputeri sa o inteleg in toata esenta ei ca sa încerc sa o slăbesc putin doar ca sa isi dea voie sa respire.”
-Nu ai sa-l uiți,Nik...rostesc pe un ton ce suna de foarte departe.
-Asa o fi,dar nu sunt dispus sa risc.
Incuviintez pierduta din cap si ma gândesc cum sa schimb din nou subiectul.
-Deci...revenind la baieti,zic cand imi aduc aminte de ce subiect vorbeam inainte sa ajungem la Manu. De ce n-au voie sa fie aproape de mine?
-Fiindca nimeni nu e in masura sa respire in preajma ta,darămite sa te atinga,raspunde pe un ton ferm.
-Aolo!exclam razand. Dar ce-s eu Nik,vreo printesa si nu mi-am dat seama? Vin din cartier la fel ca tine și dintr-o familie saraca,ii reamintesc in cazul in care a uitat.
-Da...dar ma ai pe mine langa tine,iar eu știu ca nu exista baiat pe lumea asta care sa merite sa pună mana pe tine.
Ma incrunt,dupa ridic privirea spre el si imi inclin usor capul intr-o parte.
-La cum o spui,parca ma si vad fata batrana crescând prin jurul meu vreo 3 pisici.
Chicoteste.
-Nu suna rau,asa-i? Pisicile sunt bune la casa omului.
-Daaaa...lungesc cuvântul pe un ton ironic. Doar ca eu stau la bloc si n-am nevoie de nici una. Alea de la casa sunt bune doar pentru ca prind șoareci. La mine in bloc nu exista asa ceva.
Surade.
-Soareci nu...sobolani da.
Pufnesc fiindca înțeleg ca face referire la oameni si nu la rozătoare.
-Tine șobolanii departe de tine Eva. Si acum si pe viitor,dacă nu vrei sa fac victime în jurul tău,ai înțeles?intreaba pe un ton grav si imi dau ochii peste cap.
-Nu mai bine te iau de bărbat pe tine?spun si habar n-am de unde naiba a venit întrebarea asta,dar amandoi ne blocam.
Rămânem în loc si ne uitam ca doi prosti unul la celalalt.
-Poftim?intreaba Nik buimac.
Flutur din mana libera cand imi revin,apoi o bag în punga cu semințe si scot un pumn plin din ea doar ca sa ma apuc sa mănânc și sa nu fiu nevoita in felul asta sa mai vorbesc cu el.
-Ia stai asa Eva,imi cere cand ma pun in miscare si il las cativa pasi in urma.
-Uita!ii cer si incepe sa surâdă ca un diavol.
-Vezi sa nu pustoaico,zice cand ma ajunge din urma. De unde ti-a venit întrebarea aia?
Pufnesc.
-Nici eu nu știu. Efectiv n-am putut sa opresc cuvintele,recunosc si cel mai probabil în clipa asta fata imi e rosie ca focul,dar nu de la caldura de afara,ci de la rușinea care ma încearcă.
„Sunt nebuna! Cum dracu sa zic asa ceva? Mai ales când eu cunosc legile din cartier la fel ca pe Tatăl Nostru si una dintre ele spune foarte clar faptul ca nici un golan din gasca nu râvnește la fetele din familia altuia din grupul său. Indiferent ca e sora,verișoara sau vreo ruda îndepărtată. Cum nu se râvnește nici la gagica vreunuia din brigada. Sunt lucruri interzise pe care borfasii le respecta cu sfințenie.”
-Eva!
Vocea lui ma scoate din ganduri ca la comanda și inghit zgomotos de cateva ori.
-Vorbeste,imi cere si ma prinde de mana pe care tot o duc la gura ca sa mănânc semințe una după alta.
Oftez frustrata pentru ca n-o lasa asa si cu ciuda imi ridic ochii in ai lui.
-Ce dracu vrei sa-ti zic Nik?intreb nervoasa,dar nu pe el,ci pe mine fiindca ma termina rușinea si din cauza ei simt o stare continua de agitație ce ma da foarte mult peste cap.
-Ce-ti veni pustoaico cu luatul de bărbat?
Marai.
-Pai dacă nu exista vreo unul demn de mine,habar n-am din ce motive afirmi tu lucrul asta,asa ca am dat-o si eu pe partea cealalta ca sa fiu sigura ca nu mor fata batrana si cu pisici pe langa mine.
Intunericul din ochii lui vad cum incepe sa se agite si ma cutremur pe picioare fiindca are o privire de drac in clipa asta.
-Daca nu-i vad pe alții demni de tine,crezi ca eu sunt?intreaba pe un ton sinistru si ridic din umeri. Sunt primul in cap de lista pustoaico din nenumărate motive,continua si vad cum isi inclesteaza maxilarul. Sunt un criminal Eva. Am luat vieti fara sa clipesc. Ma invart in cercuri pe care nu le doresc nimănui macar sa le vadă,darămite sa intre in ele si sa faca parte din ele.
-Si cu toate astea ai o grija enorma fata de mine,spun si o parte buna care e esențială in viziunea mea atunci cand vine vorba de el.
„O fi el tot ce a relatat mai sus,dar sufletul nu e chiar atât de negru precum vrea el sa para sau are impresia ca e asa.”
-Pentru ca am o datorie de plătit,vorbește printre dinti.
-Mda...pai vezi tu...zic si revin cu ochii pe drum,apoi pasesc mai departe pe dig si ma gândesc cum sa o spun ca sa sune cat mai frumos posibil. Poate de aia lucrurile s-au întâmplat asa. Ca tu sa ajungi sa ai grija de mine. Crezi în soarta sau destin?
-Eva! Esti bine micuto? Ce ti-a venit?
„Nu știu...dar probabil apropierea dintre noi doi și faptul ca am crescut,ma face sa-l privesc dintr-o data din alta lumina. Ca sa nu mai zic de faptul ca borfasul nu e de aruncat în laturi. E frumos. Puternic. Cu un caracter de piatra,dar totodata si bun. Mai ales când vine vorba de mine. Deci...poate din cauza asta a si vorbit gura fara mine. Pana la urma subconștientul stie mai multe decât conștientul si are momente când mai iese la suprafață si da cateva dume de reuseste sa te facă sa-ti pui la final niste semne de întrebare cu privire la vorbele ce te-a făcut sa le scoți pe gura. Cel puțin în cazul meu tocmai lucrul asta a făcut. Iar acum daca stau sa ma gândesc mai bine,imi dau seama ca nu zice rău si chiar mi-ar sta bine langa el.”
-Ai înnebunit pustoaico,ofteaza si ma incrunt vizibil.
-Pai?intreb si-mi tintesc din nou privirea pe el.
-Ai vorbit cu voce tare si sa moara ma-sa,chiar nu ești întreaga la cap.
Ma blochez cand il aud si inima la randul ei se opreste in mine.
„Vai! Chiar sunt nebuna!”
-Eu...ingaim cu greu si clatina din cap.
-Tu ești prea pura pentru unul ca mine in primul rand. In al doilea,sunt cu 11 ani mai mare ca tine,zice si dau sa deschid gura,dar continua sa vorbească și ma opresc atunci cand vreau sa-i comentez cu privirea la diferenta de varsta dintre noi doi. In al treilea,n-as putea sa fac niciodată asa ceva,incheie si-l privesc chiorâș.
-De ce?intreb ironica. Fiindca legea din cartier nu te lasa sa faci asta?
-Da,răspunde simplu si pufnesc. Dar si daca n-ar fi ea,n-am cum sa te vad pe ceva mai mult decât sora lui Devil,pricepi?
„Ei nu ca acum chiar ma provoacă.”
-Asa zici?intreb si buzele mi se ridica intr-un ranjet ce nu anunta nimic bun.
-Fii cuminte ca te rup,ma ameninta de parca mi-ar ghici intențiile si chicotesc ca o dracoaica.
-Cum mai exact?intreb,iar el se uita la mine ca trasnit,iar dupa cateva secunde in care rămâne interzis,isi revine si ma trezesc cu un bobarnac peste nas.
-Hei!ma rastesc la el.
-Asa...revino-ti in fire si baga bine la cap,imi cere serios. Nu te prostii pentru ca e o cauza pierduta.
-Acum poate asa iti pare...dar eu zic sa lasam timpul sa vorbească.
Bufneste in ras,dar nu e rasul lui.
-Viata mea!zice amuzat. Si peste 3 ani cand ai sa faci majoratul,tot sora lui Devil ai sa fii si tot o pustoaica ai sa ramai pe langa mine.
„Adevărat...dar trupul meu o sa se schimbe. Deja o face și nu cred ca tu borfasule chiar ai sa poți rămâne indiferent la schimbările mele. N-ai cum sa iti pui un voal pe ochi doar ca sa nu ma vezi mai mult decât am sa fiu. Pana la urma stiu ce poama ești. La fel cum știu ce hram purta fratele meu,iar el nu de puține ori mi-a spus ca sunt unele pustoaice pe care le-ar fute dacă n-ar exista riscul sa intre la pârnaie. Asa ca...zic totuși sa lasam timpul sa treacă,fiindca începând de azi eu imi propun sa nu te vad doar ca pe protectorul meu,ci ca pe viitorul meu sot cu care am sa-mi întemeiez o familie. Ce ar fi mai frumos de atat? Sunt singura ca lui Devil i-ar plăcea asta. Asa ar fi cu siguranta liniștit și împăcat. Sa stie ca fratele lui de cruce doarme cu mine in acelasi pat,sunt ferm convinsa ca i-ar aduce un zambet larg pe buze. Si uite cum ajung eu de la dorinta de anul trecut cu piatra pe care vreau sa i-o i-au lui Nik de pe inima,la a mai pune una lângă ea cu privire la noi doi. Acum am doua dorințe pe care trebuie sa mi le îndeplinesc și sunt singura ca intr-un final o sa iasa exact asa cum vreau eu. Pentru ca sunt a naibii de încăpățânata si atunci cand vreau ceva fac cumva si prin orice mijloace obtin lucrul respectiv. Iar Nik dintr-o data a devenit prioritatea mea,la fel cum eu sunt la randul meu o prioritate în viata lui. Si poate in clipa asta sa spună verzi și uscate,eu știu sigur ca intr-un final am sa-l fac sa cedeze. Fiindca am sa-i spulber legea nescrisa. Am sa o elimin din capul lui. Iar daca cuiva n-o sa-i convină lucrul asta din anturajul lui,sa vina la mine ca de n-am sa-i scot eu ochii ca sa nu ne m-ai vadă si n-am sa-i tai limba ca sa nu mai comenteze,inca-i una!”

Legământul 🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum