Legământul 🔞

Capitolul 9

Danger:
Anul 1987...

-Vin pana la miezul nopții,il asigur pe fratele meu in vreme ce ii îmbrățișez strans umerii,apoi il bat o data pe spate si ma desprind de el.
-Ai grija Luk,imi zice si incuviintez din cap,dupa incep sa dau directive borfasilor mei si fiecare se împrăștie ca sa isi faca treaba pe mai departe,la fel cum urmează sa mi-o fac si eu pe a mea.
In timp ce toti ne despărțim si ajungem in cateva clipe sa ne facem nevăzuți din fata blocului,eu urc în masina,dar in loc sa conduc spre domeniul monstrului ce stiu ca asteapta sa-i calc pragul ca sa-i duc operațiunea la bun sfarsit,merg spre ghetourile din celalalt capăt al orașului.
Imi aprind o tigara pe drum si trag cu încetinitorul fiecare fum in piept,iar cu cat masina aluneca mai mult pe asfalt,cu atât eu intru in modul de criminal tot mai tare si pana cand ajung sa cobor langa blocurile fantoma,deja nu mai simt nimic si intunericul dinauntrul meu strivește orice urma de lumina pe care nu de mult a aprins-o fratele meu in cateva cotloane din mine.
Si cu toate ca imi place sa simt acea caldura,trebuie sa mi-o reprim fiindca n-am alta soluție ca sa-i salvez pielea decat sa-mi anihilez orice urma de umanitate ce curge prin mine datorita lui si ma apuc de treaba cu un singur gand ce-mi rulează incontinuu prin minte.
„Nu imi pasa cine moare,ma interesează doar ca el sa trăiască."
Cuvintele incep sa mi se invarta precum o rugaciune in cap,iar monstru ce zace inauntrul meu ranjeste din umbre cu o cruzime ce-mi aduce la propriu un zambet mortal pe buze. Pasesc apasat printre gunoaie si setat sa iau o viata,iar ochii mei cauta cu agilitate victima de care am nevoie. Cu cât patrund tot mai mult printre blocurile fantoma,vad familiile cum se imprastie cu rapiditate de pe la scari,insa cativa pusti pe care pun ochii,nu mai apuca sa fuga,fiindca scot pistolul de la spate si il indrept spre ei.
Toti îngheață,iar eu ii masor cu viteza fulgerului din priviri. Dintre cati sunt,doar unul se încadrează în tiparele de care am nevoie si fara sa scot un sunet printre buze,trag fara sa clipesc.
Urletele de groaza ies din pieptul celorlalți copii si se ridica cu rapiditate spre înaltul cerului,apoi se pierd printre turnurile cu fațade deplorabile.
Continui sa merg în vreme ce ei aleargă speriati de langa cel căzut,iar cand ajung langa trupul lui lipsit de viata,il prind de dupa gat și mi-l trantesc pe umar. Ma intorc in loc si scurtez locul cu privirea. Prin zona nu mai e nimeni,dar simt cum multe priviri pândesc din fiecare colt.
Cu pistolul in mana dreapta si cu pustiul mort pe umărul stang ce nu cred ca are mai mult de 10 ani,o iau pe drumul pe care am venit,iar cand ajung la masina,il bag in portbagaj si urc la volan in secunda urmatoare.
Pornesc motorul si calc accelerația,iar ochii mi se plimba de pe parbriz,pe oglinda retrovizoare si-napoi intr-un dans letal ce aprinde mai tare adrenalina prin venele mele si ma face sa râvnesc dupa mai mult sange.
Cu simțurile ascuțite la maxim conduc spre cartierul lui R.I.P si ma gândesc dacă pustiul din portbagaj avea vreo familie ori frati sau surori si daca in clipa asta il jeleste careva,insa nici un gând cu toate ca ar trebui sa stârnească ceva in mine nu reușește sa o faca.
„De ce? Fiindca mai bine sa planga ma-sa decat sa planga mama."
Surad sinistru fara sa vreau,insa criminalul din mine n-are rușine si nici o reținere atunci cand ia viata cuiva,iar dorinta morbida ce-mi arde prin vene ma face sa schimb registrul si sa ma gândesc la tata.
"Intr-o zi tot ce m-ai învățat o sa se intoarca asupra ta. Fiindca m-ai blestemat cu o viata ce nu ma incanta,dar pe care n-am încotro si trebuie sa o trăiesc. Insa tu,ai sa te duci curând la fund,pentru ca eu am sa-ti fac felul."
Ranjesc cu mai multa cruzime de data asta in urma gandurilor,iar cand ajung in cartierul lui R.I.P,cobor din masina mentinandu-mi buzele ridicate pe la colturi intr-un mod sinistru.
-Tu!zic cand pe la o scara de bloc vad un pustan cum iese din ea si imi pare cunoscut insa nu știu de unde exact sa-l iau. Unde e R.I.P?intreb si mijeste ochii la mine.
-De ce?vrea sa stie si un marait mi se ridica din gat.
-Vorbeste!ii cer,iar el clatina dezaprobator din cap.
-Nu-l dau in gat pe fratele meu nici daca ai de gând sa-mi iei viata,raspunde cu un tupeu ce ajunge sa ma amuze.
-Tu nu faci parte din gruparea lui Snik?vreau sa stiu pentru ca mintea imi spune ca exista sansa sa-l mai fi vazut pe langa el.
-Ba da. Mi se zice Warr. De ce?
-Ei bine,Warr...mormai printre buze. Daca vrei ca fratele tău sa trăiască,trebuie sa ma duci la el.
Tonul meu il baga imediat in alerta si incepe sa fluiere,dar nu oricum,sunetele pe care le scoate printre buze au un ritm,de parca ar da un semnal si zambesc in mine.
"Ce borfasi...gasesc tot felul de combinații ca sa isi vorbească fara sa folosească cuvinte."
-Spune!
Ridic capul imediat ce o voce ajunge la urechile mele si imi intorc privirea pe balcoanele de la scara vecina. Il gasesc imediat pe micuțul borfas ce a avut curajul sa tragă în mafiot si ii fac semn sa coboare.
Fara sa mai spună ceva dispare de la geam,dupa nu durează mult pana sa ajungă langa mine.
-Am nevoie de hainele de pe tine,zic direct si se uita la mine surprins. Cu astea ai fost imbracat cand ai venit la noi acasă,nu?intreb si incuviinteaza din cap. Da-le jos,ii ordon si se incrunta.
-Vrei sa ma lași în pula goala?intreaba ironic.
-Mai bine in pula goala cateva minute pana urci sus,decat imbracat intr-un costum si aruncat intr-o groapa,replic cu tonul meu ce vibrează de umbre letale.
Privirea ii se întunecă,apoi se uita stanga dreapta,dupa isi pironeste ochii pe fratele lui si incepe sa maraie.
-Da-mi geaca ta,ii cere,iar golanul face întocmai.
Dureaza doar un minut pana sa-l fac de toale,apoi ma întorc pe calcaie si plec de langa ei fara sa mai scot un cuvânt printre buze.
Urc la volan și arunc hainele pe scaunul din dreapta,apoi pornesc masina si las in cateva secunde cartierul in spate.
"Acum sa gasesc un loc liber sa imbrac cadavrul,dupa sa dau foc hainelor ce le poarta in clipa asta pe el,apoi sa bag viteza si sa ajung cât mai repede cu putinta la monstru ce mi-a dat viata."