Trecutul unui demon

Capitolul 30

Cobor din mașină ajutată de Aiden care mă prinde imediat de talie, dovedindu-se un adevărat sprijin pentru mine mai ales când port tocuri.
Privesc casă imensa si luminile spectaculoase care fac curtea să străluceasca punând accent pe umbrele ei.
Intram intr-o sala de bal din cate observ , care chiar dacă nu credeam că e posibil era mai fastuoasă decât fatada casei în sine. Privesc pierdută spre sutele de oameni necunoscuti , îmbrăcati toţi foarte elegant si primordial. Mă agat mai tare de umărul lui Aiden sperând că nu o sa ma lase singură pe aici. Acesta imi sesizează gestul și încordarea, căci îl aud cum îmi șoptește la ureche un "N
nu te îndepărta de mine si o sa fie totul bine" care mă face și mai agitata decât sunt.
Cum intram în sala chear dacă inițial am trecut neobservată, acum toate privirile sunt atintite spre noi și simt zeci de perechi de ochi cum nu mă slăbesc nici pentru câteva secunde.

-De ce se holbează toţi la noi? Spun incet că să nu fiu auzită și de altii.

-Pai se 'holbează ' la tine mai ales petru că ...sa spunem ca eu de obicei nu vin prea des cu partenere și nu îmi etalez persoanele care fac parte din viata mea personala in public.

-Dar eu...?

-Dar tu ești prea frumoasă ca să te ţin încuiată în casă.

Mă înmoi putin când îl văd zâmbind și încep să merg mai sigura pe mine printre oamenii atenti la fiecare miscare pe care o făceam.
Pana la urma Aiden se oprește în faţa unor barbati , asa că mă conformez si eu executand aceiași miscare.

-Mă bucur că ati putut ajunge domnule Moore. Spune unu dintre ei.
E clar că amândoi sunt cu cel putin 20 de ani mai învarsta decât Aiden dar totuși formalitatiile nu întârzie sa apară.

-Si domnișoara superbă? Întreabă celalalt dar nu apuc să răspund pentru că domnul imi sărută mana galant și nu stiu de ce dar nu mă simt flatata de loc, ba chiar e incomodant.

-Alex Turner. Spun incet și îmi etalez un zâmbet mic.

-Sunteti foarte frumoasă, domnișoară. Mă complimentează celalalt.

-Multumesc.

Dupa câteva minute în care au început să vorbească despre afaceri vroiam sa scap cât mai repede din postura de "manechin " asa că îl trag ușor pe Aiden de brat și îi șoptesc că merg până la toaleta.

Din neatenție mă ciocnesc de un corp înalt, aproape dezechilibrandu-ma dar doua mâini ma prind de talie ajutându-mă să nu cad, chiar dacă nu era cazul.

-Imi pare rău. Spun jenată de situaţia incomoda.
Îmi ridic privirea și observ un bărbat cam de 20 de ani cu niște ochii căprui, frumoși si un par lafel de ciocolatiu.

-Nu e nimic... Defapt, nu se lovesc prea des fete atât de frumoase ca tine de mine deci ar trebui sa fiu un norocos.

Îmi zâmbeste etalandu-si dantura perfectă făcându-mă și pe mine să îi acord un zâmbet.

-Cum te numești?

-Alex Turner. Spun destul de încet, când simt cum mana îmi e ridicată si sărutată ușor dar și de data asta ma incomodeaza gestul.

-Criss Coll .

-Incantata.

-Nu dorești să bem ceva? Mă întreabă în timp ce îi pot vedea ochii scanându-mi întreg corpul, apoi revine din nou la faţa.

Privesc putin în spate dar nu îl zăresc pe Aiden nicăieri și sunt sigură că la ce discuții înfocate se purtau, nu imi v-a sesiza lipsa.

-Sigur.