Trecutul unui demon

Capitolul 31

Au trecut câteva zile de la cearta mea cu Aiden și încă refuz să îl iert de tot.
Am vrut chiar să mă întorc acasă dar nu ma lăsat efectiv să părăsesc casa asa că am renunțat la inițiativă după câteva ore.
Cobor jos în bucătărie și văd cum sta relaxat la masa savurandu-si cafeaua.

-Bună. Șoptesc încă somnoroasa...

-Neţa pisicuță.

Mă uit pe masa și observ că mâncarea e pe blat asa că nu o mai aștept pe Nina și încep să îmi pregătesc singură.
Liniștea dintre noi e mai chinuitoare decât credeam asa că sunt oarecum ușurată când sparge tăcerea.

-Merg acum la servici și dacă vrei te duc și pe tine la școală.

-Bine.

***
Cobor din mașină fără ai da sărutul acela care știu că îl așteaptă. Trebuie să îi dau o lecție, ce-i drept care mă sâcâie și pe mine dar o merita din plin. Nu poate sa ma controleze si sa ma manipuleze cum are el chef iar eu să îi dau apa la moara.

Vreau să intru în școală însă nu știu cum cineva ma prinde de la spate cu o forţă care aproape ma prăbușește, sunt trasa spre un perete ferit al scolii.
Mă crispez instant când îl văd pe John în faţa mea și picioarele mi se înmoaie din cauza privirii lui.

-Insfarsit am găsit-o pe mica parașută a scolii. Mi-ai dus lipsa?

-Mai bine as locui cu moartea în casă decât să îţi fi dus ţie lipsa. Îi sâsâi printre dinți aproape scuipandu-l.

Imediat ce i-am scuipat cuvintele în faţa, simt o durere puternica in spate și mă prăbușesc la pământ din cauza contactului dur cu zidul.
Parca aceasi scena de acum câteva săptamani se repeta , dar de data asta m-a lovit atât de puternic încât sunt incapabilă s-a mă ridic de la pământ.
Mă ridică de pe jos ca pe o cârpă, ignorandu-mi scancetele de durere.

-Te mai crezi atât de bună acum parasut-o? Esti doar o curva cu aere ca restul... Unde îţi e bosorugul bătrân plin de bani acum, ha?

-Retrage-ti mana de pe ea și șterge-o până nu te bag în pământ.

Aud o voce groasă care se aude în spatele lu John și deja stiu cine e.

-Tu cine dracu esti?

-"Bosorugul " care o sa iti de-a o mamă de bătaie dacă nu îti ei mana în două secunde de pe ea.

John își încordează mana în jurul gatului meu mai tare lăsându-mă aproape fără aer. Il observ pe Aiden cum vine rapid spre el.
Îl prinde pe John de tricou ridicându-l de la sol, apoi pumnul îi face contact cu gura lui.
O Dumnezeule! Acesta cade ca un lemn la pământ și gura începe să îi sângereze.
Aiden se întoarce rapid spre mine, aplecându-se să mă culeagă de pe jos însă când își înfășoară mâinile în jurul meu o durere cumplită de spate mă lovește făcându-mă să ţip.

-M-mă doare spatele.

Își înfășoară o mana incet în jurul umerilor mei și cu cealanta imi ridica bluza.

-Sângerezi.
Îmi cobor privirea spre tricoul meu și observ că în partea de jos a bluzei o pata roșie se mărește.

Aiden își încolăcește și celălalt brat in jurul bazinului meu și mă ridică ușor de la sol. Simt cum durerea creste la fiecare pas pe care-l face și nu mă pot abține să nu scâncesc.

-Mergem la doctor iubito , așteaptă încă putin.

Îmi așez capul pe umărul sau uitându-mă in spate și observ privirile câtorva colegi cum sunt aruncate pe mine , șușotind in timp ce ieșim din curte.