- Uneori, viața îți oferă tot ce nu vrei, însă, în cazul Anyei, nu! -
În căutarea unei slujbe ca să-și poată continua studiile, găsește ceva mult mai întunecat decât și-ar fi imaginat vreodată.
În momentul în care îl întâlnește pe Walton...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
"But I sacrificed. (sacrificed) Your love for more of the night. (of the night) I try to put up a fight. (up a fight) Can't tie me down.(down) I don't wanna sacrifice For your love, I try I don't wanna sacrifice."
The Weeknd - Sacrifice
Anya era învelită într-o pătură pufoasă și stătea pe canapea cu o cană de ceai de tei între palme. Lacrimile continuau să-i curgă pe chip fără încetare și gândurile spre acel om meschin nu o lăsau deloc să se liniștească. Nu se putea gândi decât la o singură întrebare și aceea că "De ce?" Se tot întreba asemenea lucru pe ea însăși și cu toate acestea nu putea găsi un răspuns coerent. Nu existau raspunsuri verosimile cu privire la acea întrebare. Walton nu avea niciun motiv, iar fiecare pe care l-ar fi putut găsi, ar fi fost în van. Ceea ce făcuse în urmă cu puțin timp, era inadmisibil, de-a dreptul morbid. Înțelegea că ceea ce avea cu ea era ceva personal, pasional chiar, dar Ricardo? El fusese victima colaterală din toată situația și Anya se învinovățea cumplit pentru că-i distrăsese atenția.
Alexander plecase și el cu Ricardo spre spital, iar ea... Păi ea era traumatizată de tot ceea ce se petrecuse în urmă cu mai puțin de doua ore. Era vina ei. Ricardo se afla în spital doar din cauza că ea îl strigase.
Privea acum spre un punct fix, spre televizorul ce era stins. Palmele sale tremurau peste cana albă pe care o ținea între mâini și petele de sânge de pe acestea clar nu aveau să o mai lase să doarmă liniștită pentru multe nopți.
- Eu... Ce să fac? se întrebă ea cu voce tare și atenția lui Andrei fu absorbită cu repeziciune de cuvintele pe care Anya le rostise.
Brunetul își cuprinse capul între palme, apoi o privi cu ochi mieroși. Era pus într-o situație macabră. Știa că Walton nu avea să renunțe la ale sale gânduri și nici nu voia să se gândească la cum și-ar putea găsi verișoara moartă, fix de mâinile ce de mult îi omorâseră și logodnica.
- Anya... Nu trebuie să pleci, doar atât știu. Trebuie să stai sub protecția lui Alexander.
Fata-l țintuise cu privirea aproape precum un fulger care străbătea cerul înnorat, apoi așeză puternic cana pe masă. Câțiva stropi din interiorul cănii se prelinseră peste suprafață transparentă a mesei, iar ea se ridică brusc în picioare.
- Protecție? Despre ce protecție vorbești aici? răsună haotic vocea Anyei prin liniștea ce înconjurase îngrozitor de puternic încăperea.
- Anya, calmează-te, șopti Mirela în timp ce-și puse palmele peste spatele lat al lui Andrei.
Șatena se apropie de scaunul pe care Andrei stătea, iar acesta o privi pe sub sprâncene. Îi era și teamă să mai deschidă gura în fața verișoarei sale. Știa că nu se afla într-o situație roz și dacă ar fi avut să știe asta de la bun început, păi el i-ar fi spus să rămână în România. Acolo nu ar fi avut să-l întâlnească pe Walton în veci și așa nimic din acestea nu mai aveau să se întâmple. Doar dacă ar fi știut dinainte...
