Vicii Primare

Capitolul 16 - Schimbări de decembrie.

        Îmi dezlipesc brusc buzele de ale lui și îl privesc cu ochii măriți. Tudor își trece limba peste buze și începe să râdă în hohote.

        -Nu am vrut. Jur. Nu a fost cu intenție. Bâjbâi după niște scuze plauzibile și simt cu obrajii mă ard de rușine.

        -Arăți ca o tomată! Vezi să nu explodezi, Lav! Îmi spune și continuă să râdă.

        Îmi trag genunchii la piept și îl privesc cu coada ochiului. Era atât de frumos când râdea. Aveai senzația că râsul lui gutural  poate vindeca orice inimă rănită. Mă simțeam atât de bine în compania lui încât am și uitat de vorbele usturătoare ale mamei. Îmi prinde mâna stângă și o duce în dreptul gurii sale. Suflă peste pielea fină și simt că am ajuns la limita îmbujorării. Tudor îmi observă expresia confuză de pe față, râde scurt și depune un sărut apăsat pe mâna mea.

        -Nu fi prostuță. Ți-am zis că poți să mă folosești pentru orice experiment sexual ai nevoie. Un pupic e o nimica toată. Spune și-mi face cu ochiul încă amuzat de toată situația.

        Mulțumesc cerului pentru că nu a interpretat micul sărut ca fiind ceva intenționat. A fost un sărut, nu? Doar ne-am apropiat buzele și cam atât, dar tot sărut se numește, nu? Simt cum mă rușinez până și de gândurile mele și-mi aprind o țigară ca să am un motiv bun să las aerul rece al nopții să pătrundă în mașină și să mă mai răcorească.

        -Dacă vrei mai mult, spune-mi că pot trage pe dreapta. Continuă să se amuze pe seama mea și zâmbesc timid în colțul gurii.

        -Nu fi obraznic. Nu din prima seară. Încerc să glumesc și observ că își bulbucă ochii la afirmația mea.

        -Noi am trecut de mult de prima seară. Îmi spune cu un zâmbet pervers și simt că mi se oprește inima în piept.

        Oare e normal să simți atât de multe sentimente controversate pentru o singură persoană? Mă înjur pentru orice gând murdar străfulgerat prin minte și mă concentrez pe fumul pe care îl expir lent din plămâni.

        -Deci? După ce am fost umilit și călcat în piciaore pe strada nenorocită a Prieteniei, primesc și eu ceva umed?

        Mă strâmb la imaginea care mi-a trecut prin cap și îl lovesc în umăr.

        -Putem s-o sunăm pe Carmen. E frumoasă. Spun, gândindu-mă la femeia cu plete negre cu mișcări provocatoare.

        -Ooo, vrei o partidă-n trei? De ce n-ai spus așa? Mă ofer cobaiul tău. Spune printre chicote și-l mai lovesc o dată.

        -Știi ce vreau să spun. Am văzut cât de mult vorbiți prin mesaje și mă gândeam că poate ar fi draguț să te vezi cu ea în seara asta. Nu-mi aduc aminte foarte clar cum arată dar sunt sigură că dacă tu ai continuat să vorbești cu ea, merită toată atenția. Încă nu e târziu. Vom fi în Iași până în 10.

        -Nu te pot lăsa singură. Îmi răspunde cu seriozitate și strânge mai tare de schimbătorul de viteze.

        -Adică? De ce nu?

        -Ai uitat că ai plesnit-o pe Cristina? Vrei să te omoare în somn? Nu te poți întoarce în camera aia.

        Încep să râd la amintirea feței uimite a Cristinei când a primit o palmă de toată frumusețea din partea mea.

        -Și ce propui? Să dormi la cămin?

        -În nici un caz. Vrei să mă trezesc castrat? Dormi la mine.