Capitolul 43

25 6 1
                                    

Ma uit in toate partile. Nicio fata care sa semene cu unul dintre cei trei. Nimeni. Fug la birou printre multimea ce se ingramada sa iasa afara. Proasta de mine sia lasat telefonul langa birou. 

Deschid usa fara sa ma mai gandes odata. Imi apuc telefonul dand sa fug afara. Ochii mei aluneca pe ecranul calculatorului. Lisa nu mai e. Nici Taehyung. Nici Kira. Ma uit prin toate camere in cautarea  lor. Nimeni. Nici Ryujin. Nici Yeonjun. Nici Yoongi. Fata mi se ingrazeste atunci cand realizez. 

Acoperisul.

Picioarele mele mai au putin si zboara in timp ce ies val vartej din birou. Acum nu mai e nimeni in local ca sa imi iasa in cale. Tocurile mele calca pe podeaua cu hartii multicolore iar plamanii nu reusesc sa ia destul aer. 

De ce nu mam gandit la asta?

De ce lam ascultat pe Yeonjun si am facut o alta prostie pe care o voi regreta toata viata daca nu ajung la timp? 

Aud numaratoare ce incepuse in timp ce eu alerg pe scarile ce par sa nu se mai termine. 

-30!

Aud numarul strigat in cor in timp ce simt ca cedez nervos.

-29!

Alerg pe scari tot mai sus. Daca as fi luat liftul ar fi durat o vesnicie.

-28!

Privesc in sus vazand ca am ajuns la etajul al doilea.

-27!

Imi sterg lacrimile ce apar pe fata mea.

-26!

Nu se mai termina. Totul pare o vesnicie. 

-25!

Alerg.

-24!

Multimea urla.

-23!

Eu simt ca raman fara aer cand vad numarul 3 pe perete.

-22!

O vesnicie..

-21!

Dureri in intreg corpul.

-20!

Scenarii in care vad cum cei trei sunt ucisi.

-19!

Bubuituri de afara.

-18!

Urlete.

-17!

Sange.

-16!

Etajul 4.

-14!

Rasuflari grele.

-13!

Ecoul tocurilor mele.

-12!

Rasete de pe acoperis ce ma fac sa plang mai tare.

-11!

Tremuratul mainilor mele.

-10!

Etajul 5.

-9

Voci cu ton ridicat.

-8!

Voci din capul meu.

-7!

Tipete de pe acoperis.

-6!

Ochii mei mariti la maxim.

-5!

Etajul 6.

-4!

Vocea lui Ryujin.

-3!

Pot vedea usa de metal intredeschisa.

-2!

Alerg cu ultimile puteri spre aceasta.

-1!

Etajul 7. Urlete. Sunetul aritficiilor date si mainile mele deschizand larg usile de metal.

-YEJI FUGI!!!

Furie. 

Asta simt atunci cand ii vad pe cei trei legati fiecare de cate o bara de metel ce atarna inafara podelei de beton acoperisului. 

Legati cu funie alba pe intreg corpul.

Vad artificii. Artificii rosii pentru prima data combinanduse cu cele verzi in timp ce apar pe cer la fel ca lacrimile pe obrajii mei.

Unghiile mele ajung in carne in momentul in care in vad.

Il vad pe Kira razand. Acel palton negru impreuna cu costumul mulat pe corp. Masca alba ce apare in cosmaruri. Gluga neagra trasa peste cap.

-Vad ca ai venit. Draga.

Lost in liesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum