Capitolul 117

18 5 1
                                    

Cuvintele lui Jisoo mă rănesc mai tare decât acțiunile lui. Cuvintele lui Yoongi nu mai pot ocupa un loc în mintea mea. Privesc în gol la ochii lui negri ce cer iertare. La mâinile lui ce încearcă să iasă din strânsoarea lui Tae hyun ce îl ține de la spate.

-Îmi pare rău Yeji...

Înghit în sec. Vreau să mă concentrez pe plan. Nu am timp de nervi. Nu am timp de a fi furioasă. Nu am timp de lacrimi. Acum doar trebuie să o fac pe Ryujin să rostească locația și camera. Dacă nu o face ea, o fac eu.

După asta voi cere explicații. Voi vorbi cu el fără gălăgie. Și eu am facut lucruri oribile care nu merită să fie iertate. Dar totuși, nu am mințit în așa hal cum a făcut-o el. Nu m-am dat drept o persoană care nu sunt și nu am mințit atât de mult fără să privesc în jos. Dacă el a știut unde se îndreaptă toate astea nu cred că regretă.

E rândul lui Ryujin. Ea știe de telefon. Și mai știe ce trebuie să facă. În ea pot să am încredere.

-Păcat de hotel. A fost ceva la vremea lui.

Începe ea să vorbească. Îmi simt pulsul la încheieturi. Mâinile îmi sunt la spate iar degetele de la mâna dreaptă îmi sufocă încheietura stângă. Învârte masa.

-Prefer ca cadavrul meu să se afle în camera numărul 13.

Alege o armă plimbându-și degetele pe trăgaci.

-Unde îmi vei arunca cadavrul, Jisoo? În lacul de lângă? Știu că se află la capătul orașului. Punct ochit. Nimeni nu locuiește în jur. Hotelul Hwang a fost ceva la vremea lui. Îmi va purta numele.

Își pune arma la tâmplă. Eu îmi închid ochii dar știu că nu se va termina aici. Ryujin a ajutat mai mult de cât crede. Chiar dacă a făcut-o nu se poate termina așa. Poliția va ajunge și ne va scoate pe toți vii de aici. Privesc în jos văzând că am conectat poliția.

Văd un barbat în jur la 25 de ani cu un laptop lângă el. Caută locația. Privește spre noi că mai apoi să continue să apese tastatura rapid. O femeie vine lângă el aplicându-se deasupra laptopului, uitându-se mai apoi la telefon. Strânge din buze scoțându-și telefonul ei din uniformă.

-Curat.

Vocea lui Ryujin îmi ridică ochii. Zambesc în sinea mea atunci când Ryujin aruncă arma goală la picioarele lui Jisoo. Îmi cobor ochii văzând expresia îngrozită a femeii din telefon. Jisoo strâmbă din buze bătând în continuare cu degetele în masă.

-Nu am ceva de spus despre tine Ryujin. Ai fost fată cuminte. Loială lui Yeji. Dacă primul tur a fost cu secretele voastre atunci a doilea vor fi cu ale mele. Dăm cărțile pe masă acum. Ce ziceți? Încep eu. În seara în care Rose și cu Jimin au dispărut. Eu i-am luat. Pardon. Eu am luat-o. Rose a venit la mine. Jimin în schimb. A fost prins de Hyunjin. O bâtă în cap și a fost gata cu el. Vă mai întrebați cum de a ajuns baiatul în casa Hwang.






Să vedeți ce vibe fain are capitolul ăsta cu melodia:
Arrogância -Lourandes

Lost in liesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum