Lost in lies

Capitolul 81

-Ce dra-

Ma intorc simțind ca imi pica fața. Ranjetul lui Tae hyun este însoțit de ochii ce se plimba pe corpul meu. Poarta haine albe.

Omul de pe barcă din acea seară.

Asta e primul gând ce imi vine în minte odată ce imi lipesc spatele de balustradă. Șuvița roșie se vede ieșind din o pălărie alba ce are o manta din mătase ce atinge pământul. Mâinile îi sunt acoperite de mănuși albe.

Răsuflă greu și agitat în timp ce el se apropie de mine.

-Ce pot zice, mersi ca mai lăsat să ma plimb prin casa timp de 5 zile. Mi-a făcut plăcere.

Vocea lui e ca un cuțit ce imi străpunge pieptul.

-Oprește..

Rade. Îl văd ridicând un pic tricoul lui mult prea larg pentru el dând la iveală în curea crem ce ține zeci de arme.

-Vei face liniște sau îi voi ucide.

Se apropie. Ochii lui sunt prea aproape de fața mea. Imi pot auzi inima batandu-mi în gât în timp ce privesc în jos la cât de mare este distanța de la balcon până la pământ.

Imi tremură mâinile pe balustrada în timp ce piciorul meu visează să lovească tot ce ține de acest om. Îl prinde rasucindul la spate scăpândui câteva înjurături. Acum abdomenul meu este lipit de metalul rece în timp ce fața mea este acoperită de părul meu. Încerc să urlu. As da orice să îi pot trezi pe cei trei. Tae hyun nu îi va ucide atât de usor precum crede.

-Încearcă să faci ceva.

Palma lui este lipita de gura mea. Materialul alb îmi absoarbe lacrimile. Aerul este mult mai greu decât înainte.

-Știm ambii ca nu ai șanse să trăiești dacă te împing de aici pur și simplu. Ai face bine să taci. Nu cred ca vrei sa ajungi ca Rose. Pun pariu ca după câteva zile vei umbla după Jungkook ca să îți de-a somnifere.

Șoptește cuvintele lângă urechea mea în timp ce eu pot simți metalul brichetei între degetele mele și balustrada.

Simt cum mâna lui se plimba pe umărul meu dând la o parte breteaua neagră a maioului de somn. Aud cum scoate ceva din curea. Nu pot să respir. Mănusa alba începe să fie uda de la atâtea lacrimi.

-Să nu țipi. O mișcare de împotrivire și sunt morți cu toții.

Imi stâng ochii.

-O să ardă. Asta e mesajul lui Kira din partea ei pe care ma rugat să ți-l transmit.

După câteva secunde simt greutatea corpului lui pe spatele meu în timp ce i plăcuță din fier fierbinte se lipește de umărul meu făcându-ma să urlu în palma lui ce apasă din ce în ce mai tare pe gura mea. Jumătate din corp este lăsat peste cealaltă parte a balustradei. Cu o mână, Tae hyun imi apasă gura înăbușind urletele și lacrimile mele și facand ca corpul meu să nu cadă de la balcon în timp ce cu alta apasa fără oprire cu bucată de fier încinsă pe umărul meu.

-Ma voi asigura că nu vei uita în veci numele Kira. Tocmai a fost agravat pe umărul tău proasto.

Râde în timp ce i-a pentru o secundă fierul și mâna de pe gura mea dandumi câteva secunde să respir ca mai apoi să se întoarcă iar la presiunea ștampilei pe pielea mea.