Capitolul 114

18 5 2
                                    

Nu cred că am mai fost mai confuză că acum. Yoongi tremură dar nu cred ca e din cauza jocului.

-Yeji! Tu ești următoarea. Învârte masa.

Cuvintele lui Jisoo fac situația mult mai tensionată. Nu înțeleg nimic din ce se petrece dar ea pare să fie stăpână pe situație ceea ce mă face să nu mai fiu la fel de confidentă ca când am intrat în încăpere. O văd pe Rose în spatele lui Yoongi. Vrea să protesteze. Vrea să urle la Jisoo dar tot ce face e să se chinuie să respire.

Învârt ușor masa iar când aceasta încetinește aleg o armă. Toate sunt la fel. Arme de poliție pe care le poți deține legal dacă faci parte din echipele de ofițeri.

Mi-o strecor printre degete. Încerc să îmi dau seama dacă e încărcată dar greutatea unui glonț nu face cine știe ce. Ochii lui Tae hyun îmi ard pielea. Pun un deget pe trăgaci atunci când îl pun la frunte. Îmi închid ochii apoi apăs pe trăgaci. Arma împușcă aer. Nimic.

Îmi deschid ochii surprinzând-o pe Jisoo bătând agitată cu unghiile în masă. Arunc arma la picioarele ei.

-Să vedem ce are de ascuns Yeji... Găsirea degetului lui Jimin poate? A da! Și încă ceva! Purtarea inelului de logodnică a lui Rose.

-Ce?

Cuvântul îmi iese pe gură fără să îl pot controla. Am purtat acel inel. Da. Dar nu m-am gandit o clipă că era inelul de logodnă. Rose mă privește. Sper să înțeleagă că l-am purtat doar pentru a atrage atenția lui Kira.

-Yeonjun! Dă-i drumul. Poate te-ai alege tu cu un glonț în cap.

Jisoo învârte briceagul între degete privind spre el. Planul ei e limpede. Vrea să ne întoarcă unul împotriva altuia. Face acțiunile făcute de noi să pară împotriva altora și lipsite de respect.

-Au mai rămas 9 dacă el trage.

Dau să mă întorc iar atunci simt ceva tare în zona taliei. Îmi pot simți telefonul băgat în corset. Ochii îmi cad pe Yoongi. Știu că el a făcut-o. Privesc la el ca să văd că privirea lui era ațintită pe mine. Îmi cobor ochii jos, pe corset, pentru o secundă ca când îi ridic să îl văd pe el dând încet din cap. Ochii lui negri cad pe masă.

Vrea să chem ajutoare. Ambii știm că nu vom scăpa cu viață de aici. Sau poate că ascunde ceva. Cuvintele lui îmi vin în minte.

Aveam o înțelegere Jisoo!

Cu siguranță ascunde ceva. Iar acel ceva îmi spune că nu ne-a fost loial pe tot parcursul nebuniei astea. O parte din el nu e în tabăra noastră.

Sunetul produs de masă mă face să îmi întorc ochii spre Yeonjun ce tocmai ce își luă degetele de pe suprafața din lemn. Masa încetinește cu un scârțâit. Îmi cobor ochii jos și dau de degetele lui strânse într-un pumn plin de vene albastre mult mai accentuate că de obicei.

Își trece degetele peste o armă punând-o mai târziu la frunte. Jisoo se aplecă punându-și coatele pe masă iar degetele sub bărbie. Imaginea lui Yeonjun cu pistolul la tâmplă i se reflectă în ochi iar acum realizez prin ce a vrut să spună Rose cu schizofrenia. Pupilele îi sunt dilatate. A luat droguri.

Îmi închid ochii când el apăsă tragaciu fiind pregătită dacă voi simți sânge pe față

Lost in liesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum