Capitolul 59

22 5 0
                                    

Stau in fata casei lui Ryujin. Am sunato acum jumatate de ora. Iam sunat si pe cei doi. Vom merge la dig. Nu am facuto de multa vreme. Incep sa cred ca asta nea lipsit foarte mult timp. Nu stiu cum vor reactiona cei de acolo dar stiu ca lui Jungkook nu ii va conveni. Ultima data cand neam luptat am fost alergati de politie.

Zambesc cand o vad deschizand usa. Are o tigara intre buze fumul iesind incet din ea. Are parul desprins. Poarta niste ghete gri. Sorti negri pana la genunchi si un top cu o jacheta maro deasupra. Zambeste cand ma vede. Deschid geamul lasand fumul sa iasa dintre buzele mele.

-Te simti mai bine?

Aprob din cap urmarindo cum inconjoara masina pentru a ajunge la locul din dreapta mea. Inchide portiera. Se apleaca peste spatiul gol dintre noi lasandumi un sarut pe oraz. Inghit in sec cand ii simt buzele pe pielea mea. Imi intorc capul spre ea sustinand contactul vizual.

-Ai de gand sa imi spui de ce nu imi raspunzi la mesaje sau trebuie sa aflu eu?

Mia trimis mesaje? De la sutele pe care le primeam de la Kira nici nu leam observat pe ale ei.

-Nu leam vazut. Am telefonul pe selentios.

Pornesc motorul masinii tragand inca un fum din tigara inceputa. Se face comoda pe scaun scotindusi telefonul din buzunar. Ma concentrez la drum. Ii pot auzi respiratiasi sunetul degetelor ei umbland prin telefon. Dintr o data, aud cum apeleaza pe cineva.

-Unde suneti?

-La Pops unde sa fim.

-In 5 minute suntem acolo.

Inchide ciudat de repede. Inainte vorbea cu Yeonjun si Yoongi ore in sir. Ma concentrez pe drum. Incepe sa se intunece. Ramanem intro tacere ce pare de nesfarsit. Pornesc radioul ce nu lam atins de ani. Piesa: Run Rabbit Run, incepe sa umple linistea din masina.

-Tot cu astea ai ramas.

Spune ea auzata. Muzica clasica scary e specialitatea mea inca de mica. Imi tin degetele pe volan strans cand aud cuvintele de la refren amintindumi sunetul impuscaturilor. Inghit in sec. E o simpla melodie. O melodie ce imi caracterizeaza pesonalitatea. Inchid ochii pentru o secunda bucurandumi plamanii cu fumul calmant. 

Pot vedea barul in capatul drumului. Piesa se apropie de sfarsit. Radioul vechi scoate sunete ascutite ce o indeamna pe Ryujin sa il scoata din priza si sa lase linistea sa se strecoare printre noi iar. In ciuda faptului ca muzica sa terminat melodia veche inca e in urechile mele. La fel si sunetul inpuscaturilor de la refren.

Ii pot vedea pe cei doi pe fereastra unde obisnuim sa stam. Afara apune soarele. Luminile neon ale barului se aprind deodata facandui pe baieti sa se uite in directia noastra in timp ce eu parchez. Ne dam jos, eu aruncand ce a mai ramas din tigara jos. Intram in bar unde obisnuia sa ne intampine Kai. Ma uit la scaunul gol. 

Acum pe el sta Jisoo.

Lost in liesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum