Capitolul 118

20 5 1
                                    

Îmi închid ochii. Mi-a ajuns până peste cap de asta. Dacă va mai spune ceva de unul dintre noi patru, riscăm să fim închiși. Poliția ascultă tot. Privesc în jos. Fata vorbește la telefon. Sper să trimită ajutoare. Cu cât mai curând cu atât mai bine. Au mai rămas 7 arme. Trebuie să tragem de timp. Trebuie să ne asigurăm că rămânem în viață și că aflăm care dintre ele este încărcată.

-Yeji? Chiar aștepți să îți spun numele?

-Nu știu de ce ai în gând dar vom ieși în viață de aici. Tu vei singura ce nu va ieși din camera numărul 13.

-Fie!

Își ridică mâinile sus. Trebuie să dau cât mai multe detalii. Mă rog ca până acum să își fi dat seama de unde suntem.

-Nu e ca și cum cineva ar apărea si var salva de aici. Dacă veți refuza să trageți, trag eu.

-Pun pariu că nu vei nimeri 4 persoane dintr-un singur foc de armă. Rose îți poate înfige un cuțit în coapse cât au zice pește.

-Rose se chinuie să respire Yeji. Trage odată glonțul ăla în cap. Nu am toată ziua.

Strâng din buze. Împing limba în obraz. Trebuie să trag de timp. Este ceva de mers de la secție până aici. Va lua și mai mult timp să găsească și să își dea seama de unde a venit apelul său despre ce hotel vorbesc.

I-au cel mai apropiat pistol de mine. Îl pun la tâmpla mea. Apoi trag. Nimic.

-Gol. E curat Jisoo. Apropo. Ce vei face atunci când se va trage? Jocul nu se poate opri. Vei fi prinsă. Vei fi băgată în închisoare. Ai spus-o singură. Unul va muri. Dar ceilalți? Dar Rose? Dar Jimin?

Ea râde. Aruncă briceagul cu care s-a jucat până acum pe podea, lângă armele goale. Zambesc în sinea mea. Îmi cobor ochii în jos la telefon. Bărbatul a dispărut iar femeia i-a luat locul. Bate în telefon. Îmi îngust ochii. Apoi îmi dau seama. Codul Morse.

-Cine a spus că se termină aici?

Știu codul morse. L-am învățat cu Ryujin pentru cazurile în care trebuia să o scot din casa ei iar noi comunicam cu el cu Ryujin aprinzând lumina în camera ei iar eu lumina telefonului sau farurile mașinii. Apoi îmi vine o idee. Pot comunica cu Ryujin.

-Vă voi vâna pe unui câte unul. Runda ta se termină aici. Următoarea victimă? Încă nu m-am hotărât. Am fost ținută în spital destul. Bolile mele mintale s-au agravat odată cu sarcina. Iar faptul că erau 3 m-a înnebunit.

Privesc la telefon. Îmi repet în minte literele pe care le zice.

Un

-Apoi a mai fost și Namjoon. Nu m-a crezut. M-a lăsat cu 3 copii la 16 ani. Frumos Yeji.

Echipaj

-Apoi v-am abandonat.

De

-Am intrat în poliție doar pentru a vă găsi. Schizofrenia mea devenea din ce în ce mai gravă.

Ofițeri

-Erați peste tot. Pe pereții din dormitor. În căști. Pe terenurile sportive unde se țineau antrenamentele. În foile de examen.

Vin

-Până când v-am văzut la știri. Pe voi trei. Pe Rose prima dată, când căzuse într-un accident de mașină.

Spre

-Pe Yoongi când a fost arestat pe nedrept la 13 ani.

Hotelul

-Apoi pe Yeji în public atunci când s-a arătat olimpiadele la patinaj când avea 12 ani.

Hwang.

Puneți piciorul înaintea telefonului dacă ai înțeles.

-Apoi am inceput tot. Tortură. Crimă. Victimizare. Manipularea poliției. Tot.

Îmi pun pantoful în fața telefonului. Vom fi în viață.

Lost in liesUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum