Lost in lies

Capitolul 73

Acul iese complet din deget. Calculatorul incepe sa scoata sunete asurzitoare ce o fac pe Jisoo sa se strambe ca mai apoi sa se indrepte spre mine privinduma cu furie in ochi. Imi priveste mana luando in a sa. Imi strange incheietura ca mai apoi sa imi smulgă si celelalte ace de la mana stanga. Degetele ei imi smulg si acele de la gat. Incerc sa ma ridic si sa ma impotrivesc dar stransoarea ei imi zdrobeste maxilarul. Rupe materialul de la baza taliei si cel de la baza pieptului sculanduma cu forta de pe scaun si izbinduma de perete.

-Ai inebunit?!

Strig in timp ce o dau de pe mine.

-Da-mi bluza!

-Nu ai dreptul sa ma obligi sa o fac!

-Te-ar putea costa viata daca nu o faci!

Imi strang maxilarul. Sunt o actrita buna si ma pot preface ca nu stiu cum a ajuns telefonul lui Rose in bluza mea.

-Nu sunt atat de proasta, Yeji. Imi dau seama ca minti. Yuna a murit acum doua zile in drum spre aeroport. Si chiar daca ar fi fost cu tine avea telefonul la ea. 

-Jisoo, sunt milionari. Tot neamul nostru are o bucata buna de mostenire iar taica-su ii putea lua unul in orice moment. Ea ma rugat personal sa il gasesc caci are amintiri in el.

-Avea toate datele in el. Date colectate cu doi ani in urma.

-Putea fi al tatalui ei. Putea fi al unei prietene. Lar fi putut gasi pe strada si pleca sa il inapoieze.

-Avea poze cu ea.

-De unde sa stiu eu ce are pe acasa putea fi al oricui din familia ei.

-Da-mi bluza.

Strang din dinti privindui mana ce se strecoara in buzunar. O clipa mai tarziu vad un mic briceag. Degetele ei il deschid iar lumina venita de la calculator il face sa luceasca.

-Yeji. Da-mi bluza aia odata. Nu vreau sa te ranesc. Doar da-mi bluza.

Inghit in sec privind in jos la toate bucatile de material, cabrurile si acele in mici balti de sange dupa ce au fost smulse din gatul si incheieturile mele. Imi scot incet o manca din materialul negru. Apoi alta. O tin pentru o clipa incercand sa o cantaresc si sa verific daca telefonul e aici. 

-Odata ce ajunge la tine, sa nu te astepti sa ma asez inapoi pe scaunul ala sau sa ma interoghezi tu. O va face cineva ce le-a facuto celor 3. Nu iti permit sa o iei la expertiza sau ceva de genu. Nu stiu cine a umblat cu mainile pe ea timp ce 3 ani si persoana ce a facuto putea fi chiar Hwasa.  Mi-o vei intoarce inapoi azi. Daca nu vei gasi amprentele mele pe lucrurile ce se afla inauntru sa nu te astepti sa fie ale mele. Din nou, nu am idee de cine ar putea sa puna ceva in ea cat timp a stat acolo.

Da din cap, ochii fiindui pe bluza din mana mea. O arunc la mijlocul camerei. Sta o clipa ca dupa sa faca doi pasi si sa ingenuncheze lanaga ea. Ii privesc degetele umblandui prin buzunare si intorcando pe toate partile. O vad scotocind prin buzunare. Se opreste brusc. Isi ridica ochii spre mine fiind cu mana in unul dintre buzunrele interioare. Se incrunta sustinandumi contactul vizual.

-Nu inteleg. 

-Ce?

-Ce ascunzi, Yeji?

Vocea nu ii mai este amuzata. Acum e ferma de parca ma prins facand cel mai oribil lucru.

-Tocmai ti-am dat bluza. Nu e de ajuns?

Sunt confuza. A gasit telefonul si nu se astepta la asta? Stie deja de Rose si de ce sa intamplat cu ea?

-Nu e nimic aici.