Lost in lies

Capitolul 94

Yeji pov.

Le ard. Le țin deasupra scrumierii aprinzând bricheta. Privesc cum biletul arde iar rămășițele cad lângă cenușa celuilalt. Ard și fluturii. Le ard aripile ținând țigara între buze și plângând încet. Cu mâna liberă urmăresc conturul arsurilor de pe spate. Îmi strâng ochii la fulgerarile din memorie cu Tae hyun luând foc.

Acum o zi eram în fața presei explicându-le articolul cu dig. Am negat tot. Absolut tot. Am susținut că pozele erau cu mine cand veneam de la aeroport iar multe dintre ele erau editate. Aici ar trebui să îi multumesc mamei. De la ea am învățat să mint. Să mă prefac că sunt t bine până sfârșesc într-un pat de la spital.

Acum o zi am vrut să renunț la tot.

Dar uite-mă aici iar aranjandu-mi rochia neagră, de seară.

O las pe Clara să îmi strângă corsetul roșu la spate. Trag pe spate un sacou de aceeași culoare. Nu voi lăsa arsurile la vedere în veci. Ea nu a pus întrebări atunci când le-a văzut. A făcut făcându-și treaba pentru care o plătesc. Îmi încălță pantofii negri. Îmi închide lănțișorul de la Ryujin la spate. Îmi prinde cerceii lungi în urechi și îmi dă părul cu fixator.

Mă privesc în oglindă. Ce naș dă să fiu din nou fata de 15 ani. Fata cu o viață normală, nu una șantajată la fiecare pas.

-Voi pregăti mașina.

Zice fata scoțându-mă din ganduri. Dau din cap. Îmi scot telefonul așezându-mă pe pat. Degetul meu se oprește la numele lui Ryujin. Apelez.

-Răspunde te rog...

-Alo? Yeji?!

Zâmbesc când îi aud vocea.

-Sunt la vilă, Ryujin. Voi fi la hotel în 10 minute.

Liniște.

-Ce mai e în Coreea?

Intreb știind și sperând că totul e la fel cum am lăsat.

-Nu e... Nimic nu e în regulă Yeji. Dar ar fi mai bine să îmi dai un apel când ești la aeroport. Singură. Nimeni nu poate afla despre asta.

________________________________

Cu 5 ore înainte.

Ryujin pov.

-Și acum?

Întreb după ce punem scara în interiorul tancului. Yoongi își șterge boabele de transpirație cu dosul palmei că mai apoi să tragă o șapcă pe cap, asigurându-se că toate firele de par sunt înăuntru. Facem la fel privindu-l de jos.

-Va trebui să îl scoatem din apă.

Vorbește Yeonjun în locul lui. Mă urc pe cutiile înalte îndreptând lumina lanternei negre spre cămașa lui Hyunjin.

-Și cum mai exact crezi că vom scoate un cadavru al unui băiat de 60 kg? Nu-l vom putem scoate chiar dacă ne scufunda-m toți trei. Cineva va trebui să stea deasupra să îl apuce.

-De ce nu chemăm poliția?

Cuvintele lui Yeonjun îl fac pe Yoongi să se uite urât la el.

-Am facut la fel cu capul lui Hwasa iar acum noi suntem suspecții principali. Sunt satul de acuzații iar un proces e fix ceea ce ne mai lipsește, de parcă nu am avea destule pe cap. Îi vom spune întâi lui Yeji. Pentru asta ar trebui să asteptam până maine. Dar până maine intra în putrefacție și nu prea cred ca cineva poate dormi liniștit știind că un cadavru este în rezervorul de apă.