Viata Printre Vampiri [18+] Vol.l (√)

Cap-36

CONTINUAM!

================================

Eu: Ai simtit?...
Traznet: Ca buzele tale trebuiau muscate de mine, da?
Eu: Ce ai facut?
Traznet: Nimic, instinctul, si la tine la fel.

Eu priveam confuza, din tocul usii aud niste batai apasate din palme, ma uit si il vad, era el!

Acel brunet cu ochii albastri, statea acolo, apoi a inceput sa paseasca apasat spre mine, zambind.

Eu: Ce cauti aici?
Alex: Ti-am zis ca esti o fata usoara!
Eu: Asa, si?
Alex: Am venit sa te duc acasa.
Eu: Ma pot duce si singura!
Alex: Da, dar te duc acasa la noi.
Eu: La noi? No, no, no! Eu pe tine nu vreau sa te mai vad!
Alex: Ba mergi!
Siberia: Ia mana de pe ea!

A spus in timp ce a sarit protector in fata mea.

Alex: Da-te la o parte, nu vreau sa te infrunt.
Siberia: Nu vreau sa te ranesc, Alex!
Alex: Atunci nu o face, lasa-ma sa o iau si sa plecam!
Traznet: Nici vorba, pustoaica ramane cu Siberia in noaptea asta!
Lup: Avem noi grija de ea!

Toti se certau si zbierau unul la altul, eu incepusem sa ametesc si sa aud infundat, pana la urma m-am prabusit pe podea si am vazut doar negru si nu am mai auzit nimic.

*Dimineata*

Traznet era pe merginea dreapta patului meu, cu o mana ma tinea de mana oar cu cealalalta ma mangaia pe obrazul drept.

Eu: Traznet? *Am spus soptind.*

Acesta isi retrase imediat mainile si se uita in alta parte.

Traznet: Da!
Eu: Nu, nu te retrage, ia-ma de mana..
Traznet: Nu e bine Sara, nu e bine ce facem!
Eu: Stiu, dar am nevoie de ascultare si consolare..

Am spus suspinand ridicandu-ma sin pat.

Traznet: Unde mergi?
Eu: Acasa.

Am iesit din camera, mi-am luat hainele mele si m-am schinbat la baie. Am trecut prin bucatarie sa ii salut pe ceilalti.

Eu: Hei, pofta buna, eu plec, va multumesc mult pentru ca m-ati gazduit!
Siberia: Sara, ramai la masa cu noi!
Eu: Nu, ma grabesc!

Am pupat-o pe Siberia pe frunte si i-am salutat pe Lup si Traznet, care acum statea la masa.

Ma uit la ceas, era 09:37. Hmm.. Bun, am timp sa vorbesc cu mama, sa ii spun ca o sa stau singura.

*Peste 10 minute de mers*

Eu: Mamaaaaa! Sunt acasa!
Mama: Bun venit, draga!
Eu: Mersi, Ahmmm.. Trebuie sa vorbim!
Mama: Bine, spune! Dar, stai! Ai mancat?!
Eu: Nu adica da, nu asta e important!
Mama: Ba e, normal ca e! Hai sa mananci!
Eu: MAMA, NU!

Tot personalul din jurul nostru s-a oprit in loc, se uitau la noi.

Eu: Mama, nu o sa ma mut cu voi! O sa stau singura, si fara David, singura!
Mama: Ce? Dece? David? Ce ti-a facut?
Eu: Nimi, doar ca am probleme mele.. Adica prea mult dintr-o data.. Nu mai rezist.. Vreau sa fiu singura o vreme.
Mama: Aaa.. Inteleg, inteleg..
Eu: Multumesc pentru intelegere!

Am spus asta si am sarit in brate la ea cu lacrimi in ochi.

Mama: Offf, nu plange, te rog!
Eu: Nu o sa plang, sunt bine!

Dupa 10 minte de vorba cu mama am plecat. Am ajuns acasa si am deschis usa. Ma duc in dormitor sa imi iau haine sa intru la dus. Cand descjid usa dormitorului inima mi-a stat in loc, nu puteam sa cred ochor ce vad, eram in soc, am impietrit. Ma uitam ca o proasta la pat, lacrimile imi curgeau siroaie pe obraji, mi-am pus mana la gura sa nu se auda cum suspin, m-am intors cu spatele si cand sa inchid usa dupa mine il aud cum spune:

David: Siberia avea dreptate, ai fpst doar o aventura.

Spune in timp ce se ridica de langa fata aceea goala din pat, gol pusca se apropia de mine.

Eu: Bun, ti-ai facut dambleaua, poti pleca!

Am spus in timp ce mergeam spre baie, eram cu spatele la el.

David: Sara, Sara, Sara.. Prostuta Sara.. Tu nu ai inteles nici acum?

Cu obrajii inundati de lacrimi ma intorc ca o furtuna spre el si ii zic:

Eu: Ce mai e de inteles? Ha? Ca m-ai facut sa te iubesc si acum iti bati joc de mine? Asta vrei? Fa-o! Oricum numai imi pasa, chiar nu! Nu stiu ce fac cu viata mea, nu stiu dece mai exist! IMI URASC VIATA! URASC ORICE E IN JURUL MEU SI PE ORICINE E IN JURUL MEU! PLEACA! DU-TE DRACU'! LASA-MA SA SUFAR, ORICUM TU TI-AI BATUT DESTUL JOC DE MINE, EXACT CA TOTI CEILALTI!

Respiram sacadat in timp ce lacrimile nu incetau sa cad cu viteza, nu ma puteam opri, nu ma puteam controla. Aveam ochii rosi si inima mai ca o lua la fuga din piept, eram distrusa, toti ma distrusesera.

David: Esti frumoasa cand plangi..

Atunci mi-am dat seama, mi-am dat seama ca el nici nu ma asculta, doar ma studia.

David: Esti buna, buna rau!
Eu: Lasa-ma David.. Doar.. Lasa-ma...

Am spus si am pasit spre usa, el m-a prins si m-a lipit cu spatele de el, fundul meu atingandu-i perfect barbatia goala. Cu mana stanga ma tinea de gat si mana dreapta si-a asezat-o pe feminitatea mea. A inceput sa ma miste cu ajutorul manei drepte, eu nu puteam sa ma impotrivesc, era mai puternic ca mine, imi frecam fundul de barbatia lui, acesta gemea in timp ce ma saruta pe gat.

Eu: Lasa-ma!
David: Te las, dupa inca o ttura daca nu, o sa te vizitez in fiecare noapte.

Ochii mi s-au umplut de lacrimi. Cine credea ca baiatul pe care am ajuns sa il iubesc imi face asa ceva?

Eu: Te rog, lasa-ma..*Am spus plangand.*
David: Tu, tu plangi?!
Eu: Da, da plang! Nu ti-ai batut destul joc de mine?
David: Abia acum incep!

Mi-a strans feminitatea atat de tare incat m-a facut sa gem puternic. Mi-a tras tricoul de pe mine, care era al Siberiei, fara sa-mi fau seama, acum se juca cu capsele sutienului cu mana dreapta. Era deja prea tarziu, nu mai aveam ce face. Am ramas fara sutien. Atunci am auzit usa cum s-a trantit la perete. Ma uit si vad ca era el!

<_><_><_><_><_><_><_><_><_><_><_>

Gataaa!
Next? :3
Pupiceiiiii😘😘