Victimă (Ben Drowned FF)

Capitolul 16

Ben:

Statuse liniștită până să răsară soarele. Atunci începu să se foiască și să murmure deranjată. Se ridică rapid în șezut când își dădu seama că se află într-un loc străin. Nu mă văzu deodată, chiar dacă stăteam la marginea patului. Își roti privirea în jur, pe pereții cabanei mici, de parcă aș fi fost invizibil. Când mă văzu într-un final tresări și sări ca arsă în spate reușind să cada din pat cu tot cu pătură.

—Ce naiba-? Am râs și m-am aplecat ca s-o ajut, dar s-a dat în spate.

—Stai departe, nebunule! Ai probleme! Îți cumpar un bilet la spitalul de nebuni, lasă-mă în pace! Făcu agitata și m-am încruntat, apucând-o de mână și ridicând-o pe pat.

—Calmează-te, ce ai? Am spus trecându-mi o mână prin păr, privind-o încă ușor încruntat.

—Ce am?! Aproape m-ai înecat! Dacă vrei să mă omori doar fă-o odată! Și unde sunt?! Începu gălăgioasă și m-a pufnit râsul. Era haioasă.

—La ce te așteptai din partea mea? Și ești la mine. Acum taci naibii și mănâncă supa aia. I-am indicat bolul de pe noptieră și am ieșit din cameră.

M-am sprijinit de perete, am închis ochii și am încercat să intru în mintea lui Leo. Băiatul era slab, de aia reușisem să-i pătrund în gânduri și în mișcări, făcându-l să-și denunțe propria soră la poliție și să spună că-i nebună. Fata nu era nebună, dar nu mai avea mult dacă îmi continuam jocurile.

Reușisem și acum vedeam prin ochii lui. Baiatul mergea prin pădure, condus de o voce, ce îi striga neîncetat numele lui Katherine. Leo era curios, ușor intrigat, încă era sub efectul negativ, care-l făcea un ticălos.

Înaintă și-l văzu pe băiat. Am strâns din dinți, era Damien. El nu trebuia să aibă legătură cu Kath. Leo merse spre el, și-i explică că el e fratele ei. Fraierul merse cu el acasă la șatenă, dar avu o surpriză. Leo îl legă în subsol, așa cum i-am impus în minte s-o facă. I-am mai și infiltrat câteva despre băiat, despre boala lui, pentru a ști, și pentru a vedea ce va avea de gând.

Brunteul se zbătu să scape, dar Leo nu-i dădea atenție. Se îndreptă spre un depozit mic și scoase pe masa de lângă scaunul lui Damien câteva cuțite de diferite forme, briceaguri, chiar și un topor și se opri în fața lui.

Am încercat să-i impun, să-l controlez, ca să-l omoare rapid, dar am simțind un val și parcă fiind scuturat și trezit, am deschis ochii fiind din nou în holul cabanei. Ultima scenă văzută prin ochii lui Leo exprima torturarea băiatului, iar ca motiv spus de Leo: "...am să te fac să-ți uiți partea bună, apoi mă vei ajuta să...". Mai mult nu auzisem.

Fusese ciudat. Băiatul, Leo, rămase cu gândurile de nenorocit și-l voia pe Damien cel rău pentru a-l ajuta cu ceva anume. Am încercat să intru iar în mintea lui dar tot cu ce m-am ales a fost o durere de cap. Acum eram curios și ușor nervos. Îl schimbasem definitiv pe fratele ei.

Am încercat să-mi scot acest gând din minte și am mers înapoi în cameră. Nu am văzut-o pe Kath acolo și am facut ochii mari. După ce că am aproape-înecat-o am mai și trântit-o de sol. Era jumatate inconștientă când a mers să-și facă un duș în această noapte și aproape a căzut în baie. I-am pansat rănile și deja dormea atunci. Iar acum sări pe geam să ce?!

M-am uitat pe fereastră și am văzut-o fugind. M-am dus după ea, iar când m-am apropiat toporașul iar se luă de ea. Ăsta nu mănâncă vreo vafă sau ceva?! Cu pași mari am mers la ei și m-am pus ca un zid între ea și Toby.

—Cioc, cioc! Cine e? Toby rânji și se sprijini cu spatele de un copac ținându-și toporul cu ascuțișul în jos, pe pământ.

—Un fraier pe nume Toby, vezi-ți de schizofrenie. I-am trântit-o încruntat și-am apucat-o pe șatenă de mână târând-o după mine.

—Știi, Katherine asta! Strigă din urmă și se apropie mai mult de șatenă. Se aplecă spre ea și ridică o sprânceană. Ai fost vreo dată blondă? Am impresia că am uitat pe cineva cu același nume ca al tău. (Referire la cartea mea, "Obsesie", dacă ați citit-o, ați înțeles).

Eram confuz și Kath la fel. Băiatul ăsta are nevoie de un psiholog urgent. Și un sicriu, e o cauză pierdută. Mi-am dat ochii peste cap și acum chiar ne-am îndepărtat. Toby ramase în același loc, meditând la nu știu ce prostii ce-i mai trec prin mintea aia bolnavă.

•825 cuvinte•