Victimă (Ben Drowned FF)

Capitolul 32

Autor:

Șoseaua era aproape pustie, mai treceau câte vreo două mașini la intervale de câteva minute, însă liniștea se lasă rapid după trecerea lor. Un Range Rover negru mat stătea pe marginea șoselei, iar în el stătea o roșcată, încercând să se descurce la computerul automobilului.

—De ce drăciile astea sunt așa complicate? Mormăi și lovi cu palma în computer. Cherry nu era de fel răbdătoare, ba chiar se pierdea repede cu firea și izbucnea. Pentru ea era mai ușor să zdrobească și să arunce un lucru, decât să se calmeze și să-l fixeze cu grijă, și era așa de mult timp, dar de când Paul murise, starea ei se agravă.

Apasă pe niște butoane la nimereală, cu intenția de a găsi traseul pe care merseseră Ben și Katherine. Avea o bănueală, aproape că știa că cei doi veneau din orașul alăturat, dar mintea ei era puțin în ceață, și nu gândea cum trebuie.

Se tot întreba cum a reușit fata aia, Katherine, să scape. O legase chiar ea, și o făcu bine. Nu ar fi reușit să se dezlege singură fără să-și rupă mâinile. Atunci cum...?

—Aha! Făcu cu un zâmbet larg când reuși într-un final să găsească traseul. Bănueala ei fusese corectă, cei doi veneau din orașul alăturat.

Se făcu comodă la volan și apăsă pe accelerație. Conduse peste limită, cum făcea de obicei. Nu-i plăcea să urmeze regulile, iar când le încălca se simțea de două ori mai bine.

Trebuia să meargă de unde Ben și Kath au fugit, pentru a ști motivul pentru care cei doi au fugit. Poate că avea să-l lase în pace pe Ben dacă acesta nu-și mai arată fața, avea să se liniștească, să uite de Paul și să meargă mai departe, să găsească pe cineva drăguț, și să continue să încalce regulile. Însă idiotul avu curajul și apăru în fața ochilor ei, trezi în Cherry sentimentele de ură și fata voia să se răzbune. Și avea s-o facă, într-un mod sau altul. Găsea ea o cale.

După ceva timp ajunse într-un final la intrarea în oraș. Pe un placat de lemn negru era pictat de mână cu vopsea albă denumirea "Blackwood". Pe Cherry o amuza cum acest oraș se numea "Blackwood", în timp ce cel alăturat se numea "Whitetown". Râse ușor și ieși din automobil, lăsând mașina parcată chiar lângă placat.
(N-aveam inspirație, dar trebuia să le dau nume)

Făcu câțiva pași și se apropie de cafeneaua alăturară, chiar lângă intrarea în oraș. Nu avea nici o intenție să intre acum și să se bucure de o cafea fierbinte, ceea ce-i atrase atenția fu anunțurile lipite de panoul informativ din fața cafenelei.

Se opri în fața panoului și râse slab. Poliția îi căuta pe cei doi, deși nu aveau un portret exact cu Ben, de anunț era lipită o poză cu Katherine, despre care mai scriau că era și fugară dintr-un spital de boli mintale. Cherry aruncă o privire și la celelalte anunțuri. Adolescenți morți, crime, oameni dispăruți... "Poliția își făce de minune treabă" - gândi roșcata, râzând sarcastic.

Auzi pe cineva în spate și se întoarse. Lângă o clădire în construcții, părăsită și cu un anunț că se vinde, zări un băiat, așezat la baza clădirii, în partea dinspre pădure, ascuns de ochii lumii. Miji ochii și-l recunoscu îndată.

Păr negru, înalt și bine făcut. Lasă anunțurile în pace și se apropie. Cherry îl recunoscu îndată, deoarece el plăti prețul pentru una din crimele ei. Fata nu era sigură dacă băiatul știe despre ea. Din spusele părinților lui, n-avea cum să știe, dar nu avea habar ce se întâmplase după tot haosul. Cherry totuși mergea pe ideea că, dacă știe cine e, îl omoară, dacă nu, îi găsește ea un folos.

Tocurile roșcatei se auzeau clar și apăsat, băiatul nu avea cum să le ignore. Se întorsese spre ea, și o măsură din cap până în picioare. Nu înțelegea care-i treaba cu ea, de ce avea să se apropie de el, când era pus la pământ și rănit? Se simțea ca naiba, dar fusese și el vinovat, încercase să omoare pe cineva pe care voia să o protejeze.

Din privirea lui, Cherry înțelese că băiatul habar nu avea cine e ea, iar asta îi convenea. Se aplecă spre el, iar brunetul îi aruncă o încruntătură iritată.

—Cine ești și ce vrei? Mormăi acesta. I se părea cunoscută, dar în același timp, nu avea nici măcar o idee cine ar putea fi.

—N-ai și tu o casă? De ce stai aici? Roșcata îl privi lung, văzându-i rănile, bandajate.

—Nu-i treaba ta, vezi-ți de drum. I-o întorse acesta, făcând un gest în semn c-o alungă. "Pf! Arogantul..." - își spuse fata în gând, strâmbând din nas.

—Ai putea păți ceva aici. Am văzut anunțurile, sunt căutați un criminal și o fată ce a fugit dintr-un spital. Vrei să mori?

—Și de unde știi că nu sunt chiar eu criminalul? Aproape că strigă băiatul, ceea ce o amuză pe roșcată.

—Nu fi prostuț. Dacă ai fi fost un criminal, te-ai fi ascuns mai bine. Râse acesta.

—Fata din poză e inocentă. Singurul vinovat e criminalul. Sper să moară...

Cherry rânji larg.

—Îi cunoști cumva?

—Nu e treaba ta! Țipă el, și se ridică. Îl durea, dar deja nu o mai suporta pe fată, și nu voia ca ea să-l privească de sus.

—Dacă e fata aia inocentă, de ce umblă cu Ben? Brunetul îi aruncă o privire confuză și curioasă, atenția fiindu-i captată. Știi... și eu vreau ca el să moară. Șopti roșcata rânjind.

—Unde sunt? Unde i-ai văzut? Brusc băiatul nu mai țipa și nu se mai enerva, ba chiar voia ca fata să stea, să-i dea răspunsurile de care are nevoie.

—Numele tău mai întâi. Îi știa numele, dar nu se putea da de gol, încă. Ar fi văzut cât de folositor e băiatul, apoi ar fi decis ce să facă cu el.

—Damien! Acum răspunde-mi!

—Sunt în orașul alăturat, Whitetown.

Damien tăcu un timp, analizând. Nu știa dacă trebuia s-o creadă așa ușor, dar era într-o stare critică, și era dispus să se agațe de un fir de speranță.

—Vino cu mine, Damien. Avem același scop. O să-i punem capăt lui Ben. Cherry îi făcuse propunerea, prinzând momentul de vulnerabilitate al băiatului.

—De ce te-aș ajuta așa ușor? Nici nu știu dacă ești de încredere! Știa că Damien avea să fie suspicios, dar el era cel în dezavantaj.

—Nu ai unde să mergi, ești rănit, și clar vrei răzbunare. Îți ofer o șansă de aur aici, fii deștept, Damien, nu da cu piciorul la asta!

—Numele tău mai întâi. Băiatul folosi aceeași replică pe care o folosise și roșcata mai înainte, privind-o fix.

—Spune-mi Alisson. Roșcata rânji, și întinse mâna spre băiat, acesta prinzând-o, în semn că au o înțelegere.

—Îți accept propunerea, Alisson.

•1170 cuvinte•