Poezii

În echipă

Răbdare, răbdare
Timpul trece și ceasul se sparge.
Se adună cioburile printre cuvinte
Și privim de sus.
Ne uităm la cei ce au ceva de spus.

Avem opiniile sigilate,
Avem speranța că într-o zi se poate,
Citim regulamentul și le dezlegăm pe toate.

Aspirațiile noastre devin una mare,
Suntem mulți și luptăm pentru aceeași schimbare.
E un număr de locuri și îl vrem doar noi toți,
Bem împreună de parcă suntem copiloți.

Poate știm că nu se poate,
Poate știm că va merge ca pe roate.
Om fi conștienți de faptul că la noapte
Le vom bea și le vom uita pe toate.