Poezii

Gem de caise

Gustul sărăciei e un sentiment întreg,
Pe când clipele se duc
Iar tu nu stii cum se dreg.
Cu margarină și caise,
E tot ce aveai în pom.
Zi de zi, aceleași gusturi,
Pe când cad fructele în cor.

Să treci strada nu îți vine,
Să ieși afară n-are rost.
Tot ce e, e parcul verde
Prin care ai mai fost.
Tot ce scrie pe pereți
Sunt lipsuri,
Tot ce scrie, e că nu-i.
Te afunzi în fericire
Și îți zici că e destul.

Împarte ultima fărâmă-n două;
Este tot ce a rămas.
Pe când copii ce se joacă
Au clipele pe ceas.
Ia caisele și fierbe,
Pune și ultimul gram.
Rămâne mâine ce se vede;
In minus un kilogram.

Te temi că trece timpul
Și că trebuie să zici
Că nu-i astăzi de mâncare
Sau că trebuie să minți.

Și sub lumina dimineții
Stau sendvisuri de caise,
Câte două grame de unt
Sunt singurele promise.
Iar prânzul pare să nu vină
Și oricum nu ar conta.
Acesta este farmecul
De pe o zi pe alta.