Poezii

Mascat în om

Dacă aș picta o față,
Dacă aș putea s-o port-
Dacă griul de sub plastic
Ar fi ultimul resort...
Ah, da.
Visuri pline.
Cu fața mea de plastic
Încep să mă uit la tine.

Aș valora secunde,
Ar merita să mă privești,
De nu aș fi un om de piatră
Care nu spune povești?
Care se uită-n gol, la mare,
Și ar vrea să fie ceva de zis,
Dar vorbitul cu cei din lume
Este doar un compromis.

Dacă cel de care-ți place
E ce trebuie că-i nou,
Dar defapt, el, omul ăsta,
E o persoană de carton.
E o simplă umplutură
Și se pierde în șablon.

Dacă aș putea picta o față...
Aș avea mască, să o port.
Dacă liniștea ce vine
N-ar fi dragul meu confort.