Se uită la mine de peste ochelari
Prin gluga-i;
Își ia lumânarea stinsă
Din peștera de selenit.
Pașii-i sunt tăcuți ca moartea
Și se-ndreaptă spre altar.
Flacăra din ochii sorții
Îmi arde aripile de cleștar.
Mâinile-i tremurânde nu se văd prin roba-i lungă,
Nici cum recită un poem;
Ăsta pare a fii motivul
Piciorului meu de lemn.
CITEȘTI
Poezii
PoesíaBandaje pentru sufletele nefericite cărora le place să se cufunde în nopțile întunecate
