Întrebări îmi umplu mintea,
Mă înec în odaia prostiei
Ce nu poate aparține decât unui visător;
Îmi fac aripi din carton,
Încep să zbor.
Un vuiet, un gând trecător,
Ce ușor ar fi dacă n-ai simți vreun dor,
O clipă de tristețe
Când ești atât de fericit.
Nici n-am deschis bine gura...
Că am început să mint.
O înțepătură, o inimă și un stilou,
Ideea că ai putea trăi din nou.
Că nu-nseamnă nimic să simți-
Ești doar un om.
Nimic nu poate pune-n pagini
Cât esti de trecător... .
*în poză e prima versiune (dacă se poate numi așa, având în vedere că nu e mare diferență)
CITEȘTI
Poezii
PoesíaBandaje pentru sufletele nefericite cărora le place să se cufunde în nopțile întunecate
