Memorii ce se duc pe drumul nopții
Ma părăsesc și singur stau
În lumina lumii îndepărtată.
Sunt la marginea ei,
Privesc cum ea moare
Cu ale dânsei idei.
Șase ani de zile se scurg din mâinile mele
Plângând în râul străveziu
Aici, în locul în care nu mă poate urma nimeni
În care nimeni n-are de ce să mai vină
Când eu singur m-aprind.
Melancolic;
Că țin șase ani de zile în aceste mâini
Și tot nu pot găsi sensul în care
A trebuit să mai rămân.
Melancolic;
Pentru că oricâte persoane ar fi
Tot singur sunt aici.
Melancolic;
Când trebuie să-mi iau adio și știu
Că văd orice final de dinainte să îl scriu
Că nu-i decât un lanț de finaluri
Și începuturi fără sens,
Șase ani de zile
Lipsit de interes... .

CITEȘTI
Poezii
PoetryBandaje pentru sufletele nefericite cărora le place să se cufunde în nopțile întunecate