Embrace of Darkness

Capitolul 26

Somnul meu este tulburat de lumina care îmi cade direct pe față, iar instinctiv, mă încrunt, încercând să mă adăpostesc de acea căldură deranjantă. Mă întorc pe cealaltă parte, în speranța că voi găsi o umbră binevenită și că voi putea adormi din nou, dar eforturile mele sunt zadarnice. Razele insistente mă urmăresc, iar după câteva momente de frustrare, decid că este timpul să deschid ochii.

  Pe măsură ce lumina pătrunde în privirea mea, îmi ia câteva secunde să mă obișnuiesc cu strălucirea ei. Privesc în jur, simțindu-mă ușor dezorientată, până când amintirile nopții trecute încep să revină, una câte una, ca un șirag de perle răsucindu-se în mintea mea. Îmi amintesc cu claritate fiecare moment petrecut aici și realizarea mă lovește: sunt încă în acel loc, în brațele acelei nopți nebune.

  Mă uit în jos spre corpul meu și văd un cearceaf moale de satin care îmi acoperă corpul gol, materialul fin alunecând ușor pe pielea mea pe măsură ce mă mișc.

  —Ah..., îmi scapă fără să vreau, iar mâna mea apucă instinctiv cearșaful de satin care îmi acoperă corpul gol.

  Un mic scâncet îmi scapă de pe buze, durerea subtilă reamintindu-mi intensitatea nopții trecute. În acel moment, o voce familiară se face auzită, și îmi întorc capul spre el, surprinsă. Diavolul, așa cum îmi place să-i spun, stă pe șezlongul din apropiere, privindu-mă cu o intensitate care mă face să-mi pierd cuvintele.

  Privirea lui este captivantă, ochii lui negri mă pătrund, și pentru o clipă mă simt din nou prinsă în acea vrajă. Fără să-și piardă din intensitate, se ridică și se apropie de mine, fiecare mișcare a lui fiind lentă, calculată, ca un prădător care se apropie de prada lui. Se lasă pe vine lângă mine, iar eu îl privesc fascinată, încercând să ghicesc ce va face în continuare.

  Fără niciun avertisment, mâna lui pătrunde pe sub cearceaful care îmi acoperă corpul. Într-un singur gest, degetele lui ating acel loc sensibil unde durerea încă persistă, iar un fior îmi străbate întregul corp. Îmi simt respirația scurtându-se, iar corpul meu răspunde imediat la atingerea lui, de parcă amintirea plăcerii din noaptea trecută ar fi fost insuflată din nou în mine.

  —Te doare! Nu e o întrebare ci o constatare mult prea clară.

  Îi dau din cap, incapabilă să rostesc vreun cuvânt, iar el rânjește subtil, acel rânjet pe care l-am văzut de atât de multe ori, plin de o combinație unică de dominație și dorință crudă. Degetele lui încep să exploreze încet, dar sigur, locul unde durerea se contopește cu plăcerea, oferindu-mi alinare după chinul dulce al nopții.

  —Respiră adânc..., îmi șoptește el, ochii lui fixându-i pe ai mei. Vreau să te relaxezi  murmură el, ridicându-se ușor.

  Cu o mână fermă, dar tandră, ia un cub de gheață din frapiera de lângă paharul său cu tărie. Aparent a stat toată noaptea treaz, după cearcănele de sub ochii, înfundându-se în alcool și m-a vegheat. Cubul de gheață îl plimbă de-a lungul feminității mele fără niciun avertisment.

  Un geamăt adânc îmi scapă de pe buze în timp ce senzația rece alungă orice urmă de durere, înlocuind-o cu o plăcere neașteptată și copleșitoare. Corpul meu reacționează instinctiv, arcuindu-se ușor, asemenea unui tigru care se întinde la căldura soarelui, complet pierdută în senzațiile pe care mi le provoacă.

  Simt căldura buzelor lui pe frunte care contrastează cu răceala gheții, iar întreaga experiență este de o intensitate pe care abia o pot cuprinde.

  Fără să mai spună nimic, mă cuprinde în brațele lui puternice, ridicându-mă ușor și trăgându-mă aproape de el. Mă simt protejată în acea îmbrățișare, dar și complet expusă, vulnerabilă în fața lui. Îi simt respirația caldă pe pielea mea și îmi îngrop fața în pieptul lui, încercând să mă adun, să-mi controlez bătăile inimii care aleargă nebunește.