Capitolul 3

11.3K 408 26
                                    

Era Marcus...

-Hey !....gata de plecare ?
-Asa cred....
-Ei hai sa vad ceva entuziasm!.....Buna ziua doamna Otilia!
-Buna Marcus.....deci plecati la New York ?....atunci te voi ruga sa stai langa ea si sa ai grija .....doar sti cum e ea...
-Desigur....Ei bine asta e....trebuie sa ne grabim....avionul pleaca in jumatate de ora....trebuie sa ajungem la aeroport in mai putin de 20 min.asa ca sa ne miscam....astea sunt valizele tale ?
-Da...ma ajuti ?
-Sigur...

Marcus luase trei valize de ale mele si le urcase in masina....eu o mai imbratisasem pe Otilia o data si imi luasem ramas bun in felul meu.Mai privisem o data casa si iesisem din curte....Afara era frig si ningea destul de tare....pentru prima oara iesisem afara fara a mai merge la magazinul din colt sau la liceu.Totul era asa frumos....tristetea ca voi parasi casa era sfasietoare si la fel ,ca nu o voi mai putea sa o revad pe Otilia.....dar nu am putut scoate nici macar o lacrima....tot sufletul meu era ravasit de sentimente,bucurie,tristete dar si durere.

Ma urcasem in masina pe scaunul din fata langa scaunul soferului si inchisem sfios usa....prima oara intr-o masina dupa un an intreg.Mai privisem o data casa si pe Otilia care statea in pragul usii.....
Masina a inceput sa se miste si un "adio" spus in soapta care deabea se putea citi pe buzele mele sangerii .

Drumul spre aeroport a fost linistit si niciunul din noi nu a scos nici macar o vorba pana nu am ajuns la aeroport.

.
.
.
Ceva timp mai tarziu eram deja urcati in avion...totul parea ireal....eram pe scaunul de langa fereastra...

-Va rog punetiva centurile de siguranta,urmeaza sa decolam.

Si incet avionul decolase...lumea parca devenea tot mai mica iar privelistea era uimitoare...toate acele locuri....toate acele amintiri...pierdute pe veci.

-Gata acum poti sa dai drumul la centura...
-.....
-Esti bine ?
-Da....sunt bine....cred ca voi dormi tot drumul....sunt destul de obosita..
-Da....asa am sa fac si eu...

Imi intoarsem capul spre geam si incercasem sa adorm....totul parea asa calm acolo sus....doar norii si orizontul larg....

"-Mami!!!.....mami!!!....nu te rog nu!!"

-Hei Ema ?
-Ha ?....ce ?...ce se intampla?
-Ridicate .....am aterizat!....trebuie sa ne dam jos
-Serios ?...
-Da...ai dormit tot drumul.

Ma ridicasem usor de pe scaun....avusem un cosmar din nou cu o amintire din copilarie....huh.Coborasem din avion si imi luasem valizele cu ajutorul lui Marcus.

Nici nu imi dadusem seama cand eram intr-un taxi ...mergeam spre apartamentul lui Marcus...Aveam sa stau la el pentru cateva zile pana imi gaseam un apartament unde sa stau.Orasul era plin de lume si masini...totul era asa aglomerat si plin de viata....galagios.

-Am ajuns !

Ne-am coborat din taxi si mersem la intrarea in bloc.Urcasem cu liftul pana la ultimul etaj.Marcus o luase inainte si imi aratase usa.Apartamentul era uimitor de spatios si privelistea era absolut uimitoare.

-Iti place ?....am platit o mica averea pe ea...
-E uimitor aici!....e foarte dragut...si spatios!
-Pai ma bucur ca spui asta....vei sta aici pana vei gasi un apartament pe care il vrei....asa vei avea intimitate...
-Da...
-Vino pe aici....asta e camera ta!

Camera era foarte mare si avea un balcon imens.Peretii erau albi cu cateva tablouri pe ei, iar mobila era de culoare alb-negru uimitor de frumoasa iar patul era foarte mare .

-Iti place ?
-Da!....e foarte frumoasa!
-Ma bucur....atunci te las sa te instalezi aici pana una alta....mai tarziu iesim in oras ...
-Nu stiu daca voi iesi undeva in seara asta...
-Ei hai !...prima zi intr-un oras nou....plus trebuie sa imi intalnesti prietenii!!
-Prieteni?....eh nu prea cred....mai bine raman in casa si imi caut un apartament...nu vreau sa stau prea mult pe capul tau....
-Nu e problema!...poti sta cat vrei....nu ma deranjeaza...
-Totusi ...prefer sa raman in casa....sper ca nu te superi...
-Nu...e ok....
-Bine...
-Ok te las atunci...ne vedem mai tarziu..
-Da,bine

Dupa ce mai stasem un pic prin camera m-am schimbat si mi-am pus castile pe urechi si am dat drumul la muzica.Am deschis leptopul si am inceput sa caut un apartament...Era ora 3:23 AM iar Marcus nu venise inca acasa.Iesisem din camera si trasem o fuga pana la bucatarie de unde luasem o ciocolata si un pahar cu lapte si ma indreptasem spre camera atunci cand ma oprisem cand auzisem ca intrase cineva in casa....era Marcus...

-Hei esti inca treaza ?
-Da....vad ca nici tu nu dormi...
-Mda....am fost la o ptrecere si am plecat mai devreme sa ma asigur ca totul e ok si ca te simti bine...
-Mai devreme ?.....adica cand vii tu de obicei acasa ?
-Pai cam pe la 7....
-Aha...
-Mda....totul e ok ?
-Da....sigur...vei pleca din nou ?
-A nu chiar....nu prea mai am chef sa merg inapoi.
-Aha...pai eu cred ca ma intorc la mine in camera...noapte buna!
-Ok....noapte buna!

Ma intoarsem in camera si incuiasem usa.Ma trantisem in pat si mi-am pus castile la loc pe urechi...

Marcus este prietenul meu cel mai bun de la gradinita...ba chiar mamele noastre au fost colege la liceu deci practic ne stim de cand ne-am nascut.El ma ajutat atunci cand mi-a fost greu....nu a fost niciodata problema de mai mult de cat prieteni...ba chiar il pot considera ca pe un frate.Cand eram mici mereu ma proteja de ceilalti.Tin foarte mult la el....asta imi aminteste de o amintire in care un baiat de la scoala m-a tras de cap iar Marcus cand a aflat l-a luat la bataie.De atunci mai toti stiu ca eu cu el suntem ca doi frati....nu stiu ce m-as face fara el....

O Noua Viata Vol1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum