O Noua Viata Vol1

Capitolul 12

-Marcus dormi ?

-Iar eu care ti-am pregatit camera de oaspeti....

Am luat o patura si o perna si am incercat sa il fac mai comod.....dormea ca un copilas mic in patut.

L-am lasat in pace si am plecat in camera.Am lasat usa intredeschisa .Ma pusem in pat iar restul intuneric.....

("-Am spus ca nu e vina mea!....Trebuia sa ma lasi sa merg de la inceput!....asa nu mai aveam discutia asta!
Tata ai grija!!!)

-Ah!!

M-am trezit si m-am uitat la ceas era ora 14:15 ....inima imi batea atat de repede incat am crezut ca va exploda.Tot patul era ravasit.....se pare ca am avut un cosmar.Ma ridicasem obosita si coborasem la parter in sufragerie.Marcus inca dormea pe canapea neclintit.

M-am indreptat spre baie unde am zabovit in dus jumatate de ora + inca cateva minute sovaind prin baie in timp ce ma imbracam.Am iesit dupa aproximativ o ora.....Inaintasem pe hol ei trasem o privire prin sufragerie ...Marcus inca dormea.

-Cred ca erai tare obosit aseara..cred ca si ceilalti sunt la fel ca tine.....eu sunt obisnuita sa stau treaza ore intregi fara sa dorm..

Din hol am intrat in bucatarie si imi pusem un bol de cereale cu lapte .....ma asezasem la masa si imi gasisem ceva sa fac pe telefon.

Un sunet puternic din sufragerie si sarisem in sus ca arsa.Alergasem pana in sufragerie iar pe jos Marcus incerca sa se ridice.

-Ce crezi ca faci ?....vrei sa darmi casa ?
-Scuze....nu stiam ca sunt pe canapea...
-Huh...

Il adunasem de pe jos si il ridicasem sus.

-Scuze pentru deranj...
-Deranj ?
-Da ca am ramas aici si tot...

Ii zambisem putin apoi chicotisem in soapta...
-Nu m-ai deranjat....de fapt nici nu se vedea ca erai in casa inafara siluetei tale de neintrecut pe canapea....pot spune ca nici nu ai fost aici.

Imi rase inapoi apoi se dase cativa pasi in spate si isi duse mana la buzunar.Isi scoase telefonul si se uitase un pic prin el...

-Ma duc sa fac un dus.....vii in oras cu mine si ceilalti ?
-A....nu stiu ce sa spun...
-Ei haide....adica nu te distrezi cu noi ?

Inafara de incidentul de aseara m-am distrat bine.....dar nu sunt sigura ca asa ar trebui sa fie ...

-Ce zici ?

Ii zambisem cu coltul gurii si imi mutasem privirea spre geam...
Atunci cand ma intoarsem Marcus statea si se uita intens la mine de parca ar vrea sa imi strapunga sufletul cu privirea.

-De ce te holbezi ?
-Pentru ca .....e prima oara cand
te vad zambind dupa atata vreme....cred ca am si uitat cum aratai atunci cand zambeai....

Imediat ce imi dasem seama de ce a spus mi-am mutat privirea in pamant....

-Deci vii cu noi ?
-Unde mergeti mai exact ?
-La cumparaturi normal!
-Ha ?
-Vine craciunul....cadouri pentru cei dragi....stii tu....
-Aaaa .....doamne am uitat complet ca intr-o saptamana e craciunul.....
-Exact deci vii ?
-Da !....trebuie sa ii i-au si ceva Otiliei!
-Da ok....plecam in 2 ore...
-Bine....
-Ma duc sa fac un dus...pitico!
-Nu imi spune asa!!!
-E dragut....

Plecase la baie si incuiase usa....eu ramasem in acelas loc si stateam cu privirea fixata in pamant..craciunul..

Craciunul.....familia mea....ce fel de craciun e asta fara familia mea ?.....nu merit sa sarbatoresc.....
Si imediat imi dasera lacrimile .....ma prabusisem la pamant si ramasesem acolo timp de mai mult timp....holbandu-ma in gol....
Apartamentul meu.....e gol...nici nu am pom.....nici nu imi trebuie....nu am dreptul sa sarbatoresc.....NU AM !

-NU AM !!!!

Usa se deschise si din baie iesise Marcus imbracat.Se apropiase de mine incet si se oprise la 1 metru de mine.

-Ema ?.....
-Scuze....m-am pierdut in gandurile mele....

Ma ridicasem de pe jos imi stersem lacrimile si ma grabisem spre bucatarie .Din urma mea Marcus intrase si el in bucatarie cu o privire fixa si trista.....
Se apropiase de mine si ma luase in brate si ma stranse puternic si ma sarutase pe frunte.

-Si mie imi lipsesc....dar totul va trece...
-Nu va trece....e numai vina mea pentru ca ei nu mai sarbatoresc acum!!
-Poate sarbatoresc....si nu e vina ta !
-Spune ce vrei.....dar nu va deveni mai usor....tot vina mea va fi...

Dupa cuvintele mele ma stranse si mai tare .Pe obraz imi cursera cateva lacrimi pe tricoul lui Marcus si vroiam sa ma prabusesc dar el inca ma tinea in brate.

-Ei te-au iertat,eu te-am iertat, iartate si tu pe tine....
-Nu pot.....nu voi putea niciodata sa ma iert...

Soneria usii ne despartise .Ma dasem la oparte si mersem spre usa.Ma uitasem pe vizor si imi stersem lacrimile.Deschisem usa si in prag aparuse Roxana.

-De unde sti unde stau ?!
-Mi-a trimis Marcus adresa ....sper ca nu te superi....am venit sa vad ce faci....aseara ai plecat suparata impreuna cu Marcus...
-Sunt ok....intra...

Din bucatarie vocea lui Marcus se auzise in toata casa.

-Cine e ?

Roxana se oprise pentru o clipa si se uitase la mine.

-Ala e Marcus ?
-Da....
-Ce cauta aici ?

Din spatele meu Marcus intervenise.

-Am dormit aici....
-Ha?

Plecasem de pe hol ca sa il las pe Marcus sa ii explice lui Roxana ce s-a intamplat.Dupa ce terminasera conversatia se asezasera langa mine pe canapea.

-Ema....Alex ma inebuneste din cauza ta!
-Cum asa ?
-De aseara tot ma intreaba daca am vorbit cu tine si daca stiu ceva de tine....

Marcus isi intoarse privirea spre mine si se uitase urat.

-Alex?!.....ce il intereseaza pe el ce face Ema?
-Asta intreabal pe el.....eu una nu ii mai raspund la mesaje....de dimineata ma inebuneste...
-Atunci ii spun eu sa isi vada de treaba lui...
-Marcus!.....asta e treaba lui Ema....pana la urma....
-Pana la urma ce ?
-E langa tine....poate sa spuna si ea ceva...

Marcus se intoarse din nou spre mine dar de data asta parea calm....