O Noua Viata Vol1

Capitolul 36

-Ce vrei sa spui?
-Huh...

Un zambet usor imi incoltise si cateva lacrimi cazute pe podea...

-Spune!
-De ce vrei sa afli?
-Pentru ca pe mine ma intereseaza prostuto!
-Singura diferenta dintre tine si Marcus e ca el a incetat sa mai caute o persoana care nu mai exista....

Aveam mainile inclestate si la fel si maxilarul care parea ca il voi crapa.

-Cum adica?

Imi inchisem ochii plini de lacrimi si imi ridicasem capul spre el cu o durere agonizanta.

-Persoana pe care o cauti......
-?
-Acea persoana pe care tu incerci sa o gasesti....e moarta de mult....

Imi deschisem ochii usor....toata durerea....imi venea sa urlu ...nu mai puteam tine in mine....era mult prea dureros.

-Ce tot spui acolo? Tu inca esti aici!....nu esti moarta!....cum poti spune asta?

Parea atat de speriat.....poate asta era unica sansa de a scapa de el....sa nu ii fac rau si lui cum era sa ii fac lui Marcus....

-Cea ce vezi tu....e doar umbra persoanei care am fost o data.....adevarul e ca....

Totul ma durea....lacrimile imi curgeau neintrerupt,buzele imi tremurau iar tot corpul parea sa fie prins intr-o cusca in care nu ma puteam misca.

-Ce adevar ?
-Eu....eu sunt de vina pentru tot....tot ce s-a intamplat....

El se uita la mine cu o profunzime crunta....Puteam simti cum parca ma inecam in proprile amintiri,ganduri,sentimente.....imi era tot mai greu sa respir....prea greu.

-Ce s-a intamplat Ema?!.....Marcus stie despre ce vorbesti?
-Fara sens....
-Ha?
-Conversatia asta e fara sens.....nu pot intelege de ce esti inca aici ,de ce insisti sa stai langa mine,de ce inca mai cauti o persoana moarta......e total fara sens.

Ma trezisem luata pe sus in bratele lui Alex care ma tineau strans la pieptul lui.Eu nu ma puteam misca....doar priveam .....

-Pentru mine nu esti moarta!....tu chiar nu intelegi?

Simteam cum inima ii batea puternic si pentru prima oara puteam simti cum tremura si era nesigur pe el.
Dar.....dar eu.....atat de stupida....nu simteam nimic....era ca si cum erau doar niste vorbe goale .....era de parca nu aveam sentimente.

-Nu te pot intelege....
-Esti o prostuta!.....tu chiar nu vezi cat de mult tin la tine?

Inima mea refuza orice interactiune
.....nu puteam sa mai simt nimic...nici durere nici fericire....nimic....

-Huh.....esti un idiot!
-?
-Cum sa tii la o idioata ca mine ha?.....o umbra fara sentimente ca mine?
-Nu esti idioata.....iar eu nu consider ca o "umbra" poate sa zambeasca ca tine....

Era pentru prima oara cand el ma complimenta in fata.Prima data cand imi spuse ca tine la mine....iar eu?....eu nu simteam nimic...

-Alex...
-Da?
-De ce vrei atat de mult sa fii ranit?...
-?
-Nu intelegi....nici nu ai cum....doamne sunt o idioata!....

El nu incetase pentru o secunda sa ma tina in brate.Isi sprijinea capul de umarul meu si ma tinea strans de mijloc.

-Tu de ce vrei sa ma indepartezi cand eu vreau sa fiu aproape?
-......nu poti intelege dar prefer sa pastram distanta....
-De ce?.....nu inteleg de ce vrei cu atata ardoare sa ramai singura!!
-Pentru ca distrug tot!!!

Ma dasem un pas inapoi usor eliberandu-ma din bratele lui si asezandu-ma pe canapea plangand.

-Am distrus tot ce am iubit.....TOTUL!...eu nu merit sa mai simt ceva....pentru ca am distrus persoanele care mi-au fost cele mai dragi....

El se uita nedumerit la mine....se pare ca Marcus chiar nu le povestise nimic....din fericire.

-Crede-ma....daca m-ai cunoaste cu adevarat....nu ai sta nici o secunda acum incercand sa ma salvezi.

-Dar te cunsoc!....atat cat am stat impreuna am ajuns sa te cunosc....esti amuzanta,curajoasa,incapatanata, timida ,ai un suflet bun si nu iti pasa de ce cred altii!!

Patetic......asta era....o discutie patetica despre o persoana pe care nu o recunosteam....dar daca i-as fi spus vreodata cu adevarat cine am fost inainte ar fi fugit mancand pamantul fara sa se mai uite in spate.
Imi era clar ca ar fi fost inutil sa ii explic .....

Ma ridicasem de pe canapea si ii acoperisem gura cu mana dreapta.Ma apropiasem usor si ii soptisem printre lacrimi.

-Cea ce stii tu ca find Ema....de fapt e o iluzie creata .....nu mai exista....cea ce vezi acum e doar umbra lasat in urma intelegi?.....

Imi luasem mana de la gura lui apoi il prinsem de brat si il asezasem pe canapea.

El tacea si doar se uita la mine cu mare atentie fara sa se miste.

-Poti ramane aici la noapte .....e tarziu...maine poti pleca...

Ma intoarsem ca sa plec cand Alex ma trase de mana in brate la el pe canapea.

-Chiar credeai ca aveam de gand sa iti dau drumul?
-Eh?