O Noua Viata Vol1

Capitolul 35

-Sincer....nu prea imi pasa...oricum el are o prietena noua
-Pai...nu prea stiu ce sa spun despre prietena lui...
-Cum adica?
-Nu par sa fie impreuna....

Imi intoarsem privirea spre Alex care parea foarte apropiat de prietena lui...aparent ii soptea ceva la ureche.

O senzatie ciudata in stomac apoi imi intoarsem privirea inapoi la masa noastra.

-Da...si am mai auzi ca......Ema tu macar asculti?
-Ha?....da da....
-Serios? Si ce am spus?
-Ah....ca ai auzit ceva?
-Ok....la ce erai atenta?
-Nimic....ma scuzati am plecat pana la baie.

M-am ridicat rapid de la masa si am plecat glont spre baie fara a ma uita in jur.

Intrasem inauntru si m-am oprit in fata oglinzii ...... Ma uitam in ea dar era ca si cum ma uitam la o fantoma....si din nou acel sentiment enervant pe care il aveam....

"Ah....ce e in capul meu?.....el nici nu a dat doi bani pe mine...probabil doar se juca cu mine....inca o cucerire in carnet...."

-Aaaa! De ce ma gandesc la asta?Nici nu are sens!

Iesisem nervoasa din baie si incercasem sa ma strecor prin multime atunci cand ma izbisem de cineva si cazusem pe podea.

-Hey esti ok? Nu te-am vazut scuze!
-Ah...nu m-am uitat ....scuze

M-am indepartat rapid spre masa dar din spate am fost trasa inapoi.

-Nu ti-am retinut numele!
-Poate pentru ca nu l-am spus!
-Si imi spui?

In fata mea statea un tip inalt cu parul saten....celelalte trasaturi erau putin incerte din cauza luminilor care ne inconjurau dar si de multimea de oameni care se miscau dintr-o parte in alta....

-Scuze dar ma grabesc...
-Pai vreau sa iti stiu numele atat!
-Scuze poate alta data!

Ma trasem cu forta din mainile lui dar ma prinse din nou si ma trase si mai aproape de el.

-Nu scapi fara sa imi spui numele!
-Eu cred ca ar trebui sa imi dai drumul imediat!
-Eh?...ca de nu ce?

-Ca daca nu ii dai drumul imediat facem noi doi cunostinta!

Din spatele lui ,Alex intervenise destul de nervos si il trase departe de mine.

-Oh! Hei omule....nu mi-a spus ca are iubit....asa ca nu am vrut sa...
-Ce ar fii ca tu sa dispari imediat ?!

Celalalt se uitase incruntat la mine de parca ar fi vrut sa ma striveasca apoi facuse stanga in prejura si disparuse.

-Tu ai idee ce faci?...Iti pui mintea cu primul pe care il gasesti?
-Cum indraznesti?....nu eu mi-am pus mintea cu el....pur si simplu a venit singur!! Si ce iti pasa tie ?!
-Âhh! Esti atat de prostuta!!
-Eu?....dar ce am mai facut eu ?!

Ma luase de mana si ma trase dupa el cu putere afara din club pana la masina.

-Stai!...eram cu fetele nu pot pleca asa! Doar lasa-ma!!!
-Stai linistita le sun eu!!
-Dar ce tot faci?
-Te duc acasa! Nici sa ai grija de tine nu poti !!

Ma bagase cu forta in masina si se urcase si el la volan.Pornise in tromba spre apartamentul meu.

Simteam cum mintea mea se prabusea incetul cu incetul in timp ce vedeam viteza cu care mergea masina.

Ajunsem in cele din urma si la apartamentul meu.Urcase cu mine pana la usa unde eu il oprisem in prag.

-Iar tu unde crezi ca intri?
-Huh....atat de enervanta...

Intrase fara a se mai uita la mine si se asezase pe canapea.
Eu izbisem usa in urma lui si ma asezasem si eu pe fotoliu.

-Pot sa stiu ce tot faci?!!

Parea destul de serios si nu ma privise nici o clipa.

-Tu auzi ce spun?! Ce tot faci?? Pleaca la prietena ta!!

Brusc isi intoarse privirea spre fereastra si stranse in pumni telefonul pe care il tinea in mana.

-De ce faci asta?
-Ce sa fac?!
-De ce iti faci asta?
-Va trebui sa imi explici putin despre ce vorbesti pentru ca eu nu am idee.
-Ba sigur ca ai......De ce te pedepsesti singura?

Inima mi se oprise pe loc iar mintea mea se golise.Incremenisem cu ochii mari privindu-l pe Alex apoi capul imi cazuse dintr-o data cu privirea spre podea.
Imi inclestasem mainile apoi stransem din dinti.

-Fara raspuns?....nici sa te uiti la mine nu poti...

In mintea mea totul parea ca se distruge rapid fara a putea reactiona.

-Cumva Marcus accepta asta....nu inteleg cum dar totusi....el tine la tine dar nu inteleg cum iti permite sa iti faci asta.

Cum aveam sa raspund cand eu nu puteam nici sa ma misc...ochii mei erau blocati si la fel si mintea...
Dar apoi cumva reusisem sa ma misc catusi de putin.

-Vezi tu...cu timpul renunti la persoanele care au disparut de mult...
-Ce vrei sa spui?

Buna! Scuze pentru greselile din capitol dar si pentru cele precedente.Incerc sa pun capitolele regulat si intre timp sa le corectez pe cele din trecut.Va multumesc ca imi sunteti alaturi ! Sper ca va place cartea avand in vedere ca e prima pentru mine! Si va multumesc pentru numarul de vizualizari dar si pentru voturi!
Lectura placuta!