-Capitolul 1 -

22K 437 5
                                    


-Capitolul 1-

Inca speram la acea uniersitate din New York , desi stiam ca nu multi au sansa sa intre acolo , inca puteam sa sper catusi de putin .

"-Alma ! " ma striga mama entuziasmata .

"-Da , mama ! " strig exasperata de faptul ca doar ce ajunsesem acasa si voiam si eu sa ma intind , eram extrem de obosita ....la dracu cu orele de sport .

"-Vino incoace ! " imi face semn , lacrimile facandu-si contur pe obrajii care acum au prins o culoare usor rosiatica .

"-Mama , ce s-a intamplat ? " o intreb ingrijorata , plangea de bucurie sau de tristete ?

"-Ai.... ai primit o bursa la acea universitate , ti-au vazut lucrarile si cazurile pe care le-ai descoperit si .... "

"-Si ... ?

"-Maine pleci ! " imi spune lunadu-ma in brate .

"-Ce ? Nu pot sa cred !!! "

Ma bucuram enorm , in sfarsit aveam sansa sa devin un detectiv cunoscut ... sunt o fata destul de ciudata , imi place sa descopar cazurile crimelor, cred ca sunt un fel de detectiv criminalistic .

Trebuia sa o sun pe Zoe , e prietena mea de la gradinita , daca nu ma descarc cuiva o sa izbucnesc aici , sunt atat de fericita incat as putea sa ma arunc de pe un bloc cu 10 etaje si sa sper ca o sa traiesc .

"-Vino la mine imediat !!! "

"-Alma , ce ... ? "

Nu o las sa termine fraza inchizandu-i si aruncandu-ma pe pat .


"-Ce dracu s-a intamplat , Alma , am venit intr-un suflet ?" ma intreaba gafaind si tinandu-si mana la piept .

"-O sa merg la New York !!! "

"-Ceee ? " imi spune si ma ia in brate .

"Trebuia sa spui asa , nu mai eram asa nervoasa pe tine ! " imi spune , in timp ce ma plimbam prin camera de colo-colo.

N-am inchis un ochis un ochi toata noaptea , nerabdatoare , stresata , emotionata , erau cateva dintre adectivele care imi evidentiau starea .

Nu voiam sa o las pe mama aici , de cand a divortat de tata a devenit foarte sensibila , o parte din mine simteam ca ramane aici .


"-Ti-ai pus bluze groase ? "

"-Da , mama ! "

"-Ciorapi ? "

"-Da , mama ! "

"-Bluze ? "

"-Mama , nu sunt un copil am 20 de ani , pot sa-mi aleg hainele , sa le pun , sa-mi port singura de grija ! Nu te mai stresa , o sa fie bine ! "

"-Eu inca te cred o fetita ! "

"-O sa raman mereu fetita ta , doar ca putin mai mare ! " ii spun lunad-o in brate , incepand amandoua sa radem cu pofta .


Bagajul era gata , mi-am luat la revedere de la toata lumea , iar in 10 minute trebuie sa fiu la aeroport .

"-Nu voi ajunge , nu voi ajunge ! "

"-Of , Alma , taci si fugi ! " imi spune Zoe , in timp ce tragea un alt troler in fuga .

"-Exact la timp ! " le spun celor doua .

Le imbratisez pe cele doua , parul meu saten acoperindu-le fata . De abia acum mi-am dat seama cat de mult seman cu tata , ochii mei erau de un verde aprins in contrast cu parul meu saten .

"-Sai ai grija de tine , sa nu iesi afara dezbrcata , sa te imbraci gros in caz ca e frig , sa nu umbli fara baterie la telefon .... "

"-Mama !!" o intrerup . "O sa fiu bine ! "

"-Gata , matusa Eva , o sa fie bine , nu o mai cicali atat ." ma salveaza Zoe. 

Eram urcata in avion deja , si deja le simteam dorul , ce o sa fac singura acolo , fara prietenii de aici , fara mama , Zoe , bunica si tot ceea imi lumina ziua . O sa incerc sa fiu pe cont propriu , sa ma dedic muncii , si sa incep sa descopar mai multe cazuri , asa probabil ca imi voi ocupa timpul.

Eram in New York , nu imi venea sa cred ca visul copilariei mele a ajuns la realitate .

E o bataie de cap , e prea mare si te poti pierde aici , locuinta imi va fi greu de gasit . Din cate stiu mama mi-a inchiriat un apartament intr-un complex ,dar problema e ca nu stiu cum sa ajung acolo .

Dupa multe strazi gresite , am ajuns in sfarsit intr-un complex care avea acea adresa si semana exact cu cel din poza , sper sa am vecini prietenosi .

O seara singura , foarte dragut maine aveam sa ma duc la universitate pentru a-mi preda actele , eram extrem de obosita , dar ma simteam si oarecum neprotejata in acest apartament ... singura .


-A doua zi -

M-am trezit buimaca si fara pofta de viata , dar trebuia sa ajung devreme , chiar nu aveam starea necesara pentru a sta la coada si sa astept atata timp .

Nu stiam pe ce naiba de usa sa intru , era imensa aceasta cladire , am reusit sa ma iau dupa catve indicatii ale celor din jur si sa ajung intr-un birou .

"-Buna dimineata ! "

"-Buna dimineata ! " imi rapsunde o doamna cred ca trecuta de 50 de ani .

I-am inmanat dosarul , sper ca asta sa se termine repede , vreau sa imi fac cateva cumparaturi , iar apoi sa ma duc acasa .

"-Avand in vedere ca aici este si facultate si liceu , o sa fi dusa de un coleg de-al meu sus la cei de facultate. Sper sa ai un an bun si sa te obisnuiesti aici ."


"-Multumesc , mult ! " imi iau geanta neagra de pe scaun si ies usor din biroul directoarei ... cred .

Perfect !Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum