Perfect !

-Capitolul 49-

  Respiram haotic in timp ce realizez ca reusise sa incuie si usa. 

"-Voiam sa avem o discutie in particular. " zice si imi ranjeste, iar eu incep sa ma dau cativa pasi in spate. 

"-Nu era nevoie sa inchizi usa. " spun, simtind cum nu mai aveam control asupra corpului, acesta incepand a tremura doar la gandurile ce mi le faceam. 

"-Ba da, asa nu ne va deranja nimeni. In special Paul. " 

   Raman fara cuvinte si fara obtiuni cand spatele meu face cunostinta cu suprafata rece a peretelui alb. 

"-Alma ... De ce esti speriata ? Ti-e frica de mine ? " ma intreaba, analizandu-ma minutios. 

"-Aaa ... Nu. " zic si dau in mod repetat din cap in semn negativ. 

"-Atunci de ce tremuri ? " intreaba, trecandu-si mana peste textura puloverului de lana. 

"-Brian, te simti bine ? " imi fac curaj sa-l intreb, fiind scarbita de atingerea lui plasata pe obrazul meu. 

"-Cel mai bine. " afirma si-mi zambeste, mangaindu-mi in continuare obrazul. 

   Imi fac curaj sa-i indepartez mana, trecand in cealalta parte a incaperei ca printr-un miracol, cautand sa ajung cumva la usa. 

"-Alma, de ce-mi strici starea ? " incepe el, urcand tonul, ceea ce ma face sa imi deschid larg ochii. 

"-Nu te simti bine. " ii spun, incercand sa zambesc. 

"-Ti-am spus: ma simt cel mai bine, si tu o vei face la fel. " se rasteste, iar eu tresar. 

   Brian se apropie de mine, iar eu ii imping in fata perna gasita pe patul din spatele meu, fugind pe usa si reusind sa o descui, insa cand vreau sa ies, el ma trage de brat, izbindu-ma de usa. 

"-Aju ... " vreau sa tip, dar el imi acopera gura. 

"-Shhh." zice, avand privirea aia a unui psihopat tipic. 

"Daca iau mana, nu vei tipa, ai inteles ? " ma anunta, iar eu aprob cu o miscare usoara a capului. Imediat dupa ce mana lui era inlaturata, urlu, dar Brian ma saruta apasat. 

   Cu brutalitate, ma arunca in pat, iar eu tip, reusind sa-i dau un picior si sa fug cat ma tineau picioarele afara pe usa. Am fugit in spatele caminului, rasufland usurata, insa Brian apare de dupa colt. 

"-Alma ! " tipa el la mine, iar eu fug mai departe, cand imi insfaca incheiatura. 

"-Lasa-ma ! " tip si eu, smucindu-ma, piciorul alunecandu-mi de pe bordura sparta. 

       -Perspectiva necunoscuta- 

Stateam linistit in camera mea de camin ce imi era rezervata inca din primul an de facultate, cand cateva tipete de fata ma fac sa imi intrerup maratonul serialului meu preferat. 

   Imediat ce ies din camera, pe hol, chiar prin fata mea, trece ca vantul o fata ce alerga atat de disperata, incat nici nu imi auzise strigatul. La cateva secunde dupa ea, un baiat bizar, cu ochii de un rosu aprins trece si el in fuga, iar eu nu pot decat sa ma gandesc la tot felul de lucruri. 

   Dupa ce am chemat un gardian gasit la iesirea din camin, am luat urmele fetei, gasind-o pe ea si respectivul baiat in spatele caminului, acela fiind aplecat asupra ei, iar corpul ei fiind intins pe jos. 

"-Alma, Alma ! " tot repeta el, dandu-i fetei parul de pe fata, acela fiind probabil numele ei. Alma.

"-Indeparteaza-te ! " striga paznicul, iar eu ma indrept grabit spre fata bruneta ce avea capul spart, pete rosiatice aparand pe ciment.