Perfect !

-Capitolul 50-

  Imi deschid ochii cu greu, privind in jur si auzind trilul pasarilor, semn ca dormisem mai mult decat mi-am propus. Reusesc sa ma ridic in capul oaselor, punandu-mi o mana la capul care imi zumzaia mai ceva ca un stup de albine. 

   Ochii mei stateau tinta pe fotoliul pe care se afla geaca neagra a lui Paul, dar nici urma de el. 

"-Paul ? " intreb, dar in urmatoarea secunda intra pe usa, cu ceva intr-o plasa. 

"-Neata. " imi spune, si-mi zambeste. "Ti-am adus ceva. " continua, asezandu-se langa mine si inmanandu-mi plasa in care se afla un  hamburger. 

"-Doamne, multumesc. Credeam ca o sa mananc mancare de spital. " zic si zambesc. 

"-Nu cred ca ai voie asta aici, dar sa zicem ca nu ai mancat. " 

   Se apleaca spre mine, iar mie parca mi se opreste respiratia in gat, de parca ar fi prima data cand ma saruta, dar simteam de parca ar fi Brian ... Totusi, nu o sa mai reactionez ca data trecuta. Ma saruta, cand usa se deschide cu un scartait, iar Paul se intoarce, strangand in pumn asternuturile albe ale patului. 

"-Jake ? " zic eu, zambind. 

"-Intrerup ceva ? " intreaba el politicos, intrand. 

"-Tu ce crezi ? " ii replica Paul acid. "Si da, intra, dar nu ti-a zis nimeni s-o faci. " 

"-Intra, Jake. " ii spun, palmuindu-l pe Paul peste mana. In principiu, baiatul ma salvase.

"-Vad ca te simti mai bine. " zice, apropiindu-se de pat, iar Paul se ridica spre el, observand ca e cu ceva mai mult mai inalt decat el. 

"-Da, probabil. " 

   Era o tacere enervanta, cand pe usa isi face aparitia o asistenta. 

"-Haideti baieti, am treaba cu domnisoara. " 

   Paul si Jake ies, Paul fiind la un pas de-ai tranti usa in cap lui Jake. Plescai din buze, asezandu-ma pe spate cu mainile incrucisate la piept, cat asistenta schimba perfuzia. 

"-Ce frumos. " spune si eu ma incrunt. 

"-Poftim ? " 

"-Se cearta pentru tine ? " ma intreaba si eu rad. 

"-Nu, cel inalt e iubitul meu. " 

"-Ah, am inteles. Pare ca nu-l prea agreaza. " 

"-Paul nu agreaza pe nimeni. " spun si oftez. 

    Nu stiu ce a fost in perfuzia aia, dar am adormit ca un puisor, tinand mana lui Paul, caci Jake se tirase, probabil fusese intimidat de Paul sau jignit cu alta replica acida. 

    Habar n-am cat dormisem, dar era tot lumina. Ma uit la ceasul telefonului de pe noptiera, vazand ca este abia 16:00. Din nou, Paul era plecat fara urma. M-am ridicat, de data aceasta reusind cu brio chiar sa ma si incalt cu slapii adusi probabil de Paul. Pun mana pe bara de la perfuzie, tarand-o dupa mine pe holurile spitalului in cautarea lui Paul. L-am si sunat, dar era ca si cum intrase in pamant, tinandu-si telefonul inchis. 

"-Erika, Paul unde e ? " spun, imediat ce Erika raspunde. 

"-Paul ?! De unde sa stiu ?! Nu trebuia sa fie cu tine ? " 

"-Nu e ... " 

"-Edi e cu mine, deci ... " 

"-In fine, il caut. " spun si inchid. 

      -Perspectiva Paul- 

Am avut o "discutie" cu Brian, pe care sper ca o va tine minte inainte sa se imputeasca pe la spitalul 9. Sper ca reusesc sa ma intorc inapoi la spital inainte ca Alma sa se trezeasca.