-Capitolul 17-

6.1K 243 5
                                    


     Ies din dulap si eu, oprindu-ma in fata lui. 

"-Dar mai sunt 2 minute ! " ii spune Erika, incercand s-o opreasca. 

"-Plec oricum. " spune Alma, iesind din incapere. 

"-Ai terorizat fata, Paul ? " zice Adam, iar eu ii arunc o privire, fiind gata sa merg la el, dar Edi ma opreste. 

"-Putem continua oricum. " spune Edi, iar eu imi frec ceafa. 

  Mi-am calcat pe orgoliu, i-am cerut iertare si ea ma trateaza cu aroganta ... Dar nu pot sa zic ca nu are dreptate, poate daca as fi in locul ei, si eu as fi facut la fel. 

      -Perspectiva Alma- 

 Trecusera cateva zile, si pot sa spun ca Paul imi ascultase sfatul, caci nu ne-am mai certat. 

Ma intorceam de la facultate, realizand ca mi-am uitat portofelul acasa. Am hotarat sa merg usor la pas, pana cand o masina cunoscuta se opreste in fata mea. 

"-Haide ! " imi spune hotarat Paul. 

"-Nu, multumesc, merg pe jos. " refuz, incepand sa merg usor, dar el porneste masina, mergand la aceeasi viteza cu mine. 

"-Merg si eu cu tine, atunci. " 

"-Mergi ... " 

"-Serios, vrei sa mergi aproape 5 km pe jos ? "

"-Ah ! " oftez si urc pe locul din dreapta. 

   Pe tot drumul scurt, nu am vorbit nimic, pana cand ne-am dat jos din masina. 

"-Multumesc, Paul ! " 

"-Cu placere. " spune si ne indreptam spre usa complexului. 

  Chiar cand credeam ca va intra primul, ca un badaran, ma lasa sa intru prima, multumindu-i din nou. 

     -Dupa cateva saptamani- 

Am petrecut saptamanile in liniste, minunandu-ma ca nu am avut o cearta cu Paul. Ne intelegeam bine, adica tot eram un fel de soarece si pisica, dar macar nu veneam cu nervi de la ei de acasa. 

  Aveam un weekend liber, in care am planificat sa fac ... nimic. 

      -Perspectiva Erika- 

"-Nu o sa fiu iar carausul tau, clar ? " spun, asezandu-ma pe canapea. 

"-Te rog si eu o data si tu ... " 

"-O data, Paul ? O data ? Nici nu am destule degete sa-ti spun de cate ori ma trimiti pe mine sa-ti fac multele tale treburi ... Din care eu nu castig nimic ! " 

"-Bine, gata, nu am venit sa-mi ti un discurs aici. Il trimit pe Edi si gata. " 

"-Da, Edi si gratia lui de elefant... " 

"-Atunci mergi tu ? " spune si afiseaza o fata de catel plouat. 

"-Merg, pentru ca eu sunt sora ta si te ajut in toate treburile, dar tu nu ! " 

"-Haide, tu esti aia gratioasa din familie. " 

"-Mars, caine prost ! Nu ma mai complimenta , ca minti acum. " 

"-Atunci ce vrei ca sa te duci odata si s-o inviti ? " 

"-Esti sclavul meu o saptamana. " 

"-Fa pasi ! " spune si rade. 

"-Bine, atunci nu ma duc. " 

"-Bine, bine ... " 

"-Ne mai vedem, sclavule ! " ii spun si ies victorioasa. 

Perfect !Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum