Perfect !

-Capitolul 15-

     -Perspectiva Alma-

  Fara sa mai iau liftul, am urcat scarile, sarind cate 2 sau chiar 3. Eram asa nervoasa, iar lacrimile imi alunecau nestingherite pe obrajii mei probabil rosi de la atata furie adunata. 

   Nervii  mei erau intinsi la maxim, incat mana imi tremura, si-mi dadeam seama pentru ca abia am reusit sa descui usa, injurand-o de cateva ori. 

   Las usa in voia sortii si merg direct spre dulap. Scot un troler mare, deschizand usile de la dulap si incepand sa arunc ce prind la mana. Dau cu piciorul in troler, aruncandu-ma in pat. Scot telefonul, apeland-o pe mama si incercand sa ma calmez. 

"-Mama ... " 

"-Alma ? Ce s-a intamplat la ora asta ? " ma intreaba mama, ca sa pot vedea ca era usor trecut de ora 23:30. 

"-Iarta-ma, nici nu am vazut cat e ceasul. " spun si oftez, trecandu-mi o mana prin par. 

"-Nu e nimic ! Tu de ce ai plans ? " 

"-Dar nu am plans ... " incerc eu s-o mint. 

"-Mama, vin acasa. " 

"-Cum adica ?! " 

"-Stai calma,  vreau doar sa petrec trei zile acasa. Ma primesti ? " 

"-Cum sa nu te primesc, puiule ? Te astept maine cu Zoe la aeroport, iti fac si ceva bun de mancare, luam cina toate trei. " 

"-Multumesc mult, mama ! " 

"-Si  totusi, ce ai ? " 

"-Ah ... Iti povestesc cand vin. Noapte buna ! " 

"-Si tie, draga. " 

    Inchid si imi sterg lacrimile de pe obraji. Oftez, si se pare ca ma calmasem putin, dar nu indeajuns incat sa renunt la ideea mea de a pleca acasa, asa ca incep sa arunc iar furioasa haine in troler. 

       -Perspectiva Paul- 

   Eram in drum spre casa, cand Edi imi spune: 

"-Nu mergi la ea ? " 

"-Edi, cat ai baut ? Ce sa caut eu la ea ? " 

"-Care ea ? " se amesteca Erika. 

"-Tu stai acolo cuminte, nu te priveste. " ii raspund acid, auzind-o cum pufneste enervata pe nas.

"-Haide, macar acum calca-ti pe orgoliu. Spune ca tu nu vrei sa vezi cum se simte dupa ce ca a plecat ca o furtuna ! " 

"-Incheie. " spun simplu si parchez masina. 

"-Paul, eu merg cu Erika la voi sus, tu fa ce trebuie. " 

"-Am zis nu ! " ma rastesc eu. 

"-Taci si du-te, ca iti pasa, nu mai fa pe interesantul. " imi spune si o apuca pe Erika de brat, mergand sus. 

    Imi iau inima in dinti si merg pana la apartamentul Almei. Usa era pe jumatate deschisa, asa ca intru fara sa mai bat. Acolo, se pare ca se dezlantuia furtuna. Alma isi arunca hainele in troler, rasufland ca dupa un maraton. 

"-Tu cum ai intrat ? " se rasteste din start la mine. 

"-Cu talent, daca necesita sa stii. " 

"-Haha ! Am uitat sa rad ... " 

"-Dar tot ai facut-o . " 

"-Ai venit ca sa ma enervezi mai rau ? " 

"-Nu ... " 

"-Pai atunci, pleaca, usa e deschisa. " spune artagoasa si isi continua aruncatul dezordonat. 

"-Nu plec si nici tu ! " ii zic si ma aplec,  scotandu-i hainele si aruncandu-i-le inapoi in dulap.