Dragoste la Mâna a Doua

Capitolul X

După ce a venit Amelie, frustrarea care fierbea în mine a dat în clocot. Am făcut-o de oaie. Trebuia eu să arunc inelul ăla? Era ultimul simbol al logodnei noastre.

Știu că Amy l-a certat ca o coțofană pe Zayn mai devreme, dar mai știu și că el nu a dat și nu va da doi bani pe ceea ce i s-a spus. Dacă a revenit la acel Zayn dinainte, sunt sigură că nici nu se chinuie s-o facă. Pur și simplu, îl doare-n bască de tot ce se întâmplă în jurul lui. Iar eu îmi ies din minți fiindcă am încurajat un astfel de comportament, simulându-l.

– Belly, Zayn e pur și simplu...

Mi-am ridicat mâna în aer, oprind-o. Am vorbit încontinuu despre el, m-am săturat până peste cap să-i aud criticile asupra lui. Cât de prost e, cât de ratat, cât de idiot, cât de nerecunoscător...

– Dar fii de acord cu mine că nu știe să prețuiască ce are lângă el!

Mi-am tras nasul, dezaprobând din cap.

– Sunt de acord cu tine dacă taci din gură și mă lași în pace cu Zayn, că ai zis de șapte ori că închei subiectul și n-ai făcut-o!

Și-a strâns buzele, privindu-mă amenințător. Tensiunea se intensifica, aerul devenea dens ca o cocă de cozonac, privirea îi devenea tot mai pătrunzătoare, mă provoca să i-o întorc, până ce... Katherine a intrat în cameră, ținând un carton de Starbucks cu patru căni de la aceeași cafenea în el. S-o fi speriat când a văzut schimbul de priviri, căci s-a oprit în prag și a ridicat o sprânceană, privindu-ne îndoielnic.

Tensiunea s-a dizolvat brusc în aer, iar eu am uitat brusc că Amy mă confrunta. Mi-am scuturat discret capul, încercând un zâmbet încurajator pe buze. Katherine mi l-a întors. Apoi s-a îndreptat către Amy.

– Ce s-a...

– Zayn e prost.

Am pufnit, rotindu-mi ochii în orbite. Atât a fost cu zâmbetul de încurajare. Kate aproape că a râs. Până mi-a întâlnit privirea, și s-a răzgândit.

– Zayn. Este. Prost.

– O Doamne, poți înceta?!

De data asta, Katherine chiar a chicotit, pe când Amy m-a imitat din față, stârcindu-mi expresia și dându-și ochii peste cap.

– Dumnezeule, nu mai face asta! a izbucnit Katherine, speriată. Zici că ești tipul cu bormașina din reclama de la Mercador.

Mi-am mușcat ambele buzele deodată, încercând să-mi stăpânesc râsul. Da. Chiar semăna. Amy ar fi un bun vecin turbat, trebuie să-mi notez pe lista cu aptitudini ale celei mai bune prietene ale mele.

– Nu eu sunt cea care și-a aruncat inelul de logodnă în fața tipului cu care trebuia să-și petreacă restul vieții când au avut un amărât de argument.

Katherine a bulbucat ochii către mine.

– Ce?!

– Mersi mult, Amelie, am bombănit.

Asta-i pentru că am râs, sau ce? Faptul că găsește cele mai nepotrivite răzbunări este unul dintre aptitudinele nu-atât-de-bune ale prietenei mele cele mai bune. Asta-i clar.

– De fapt, stai, care-i problema cu asta?

– Că a... greșit? Exagerat? Jucat jocul lui prostesc? Cedat?... Mai spun? a mormăit Amy, privindu-și dezinteresată unghiile.

– Dacă tipul vrea să joace dur, Annabelle a făcut exact ce a trebuit! Nu pot să înțeleg de ce asta ar fi o problemă. Dacă Zayn vrea să se întoarcă la obișnuință, o va face chiar dacă ea i-a trosnit inelul sau nu în cap. Știi doar cum e.