Dragoste la Mâna a Doua

Capitolul XII

Pleoapele îmi păreau să fie îngreunate de tone, ore de stat cu ochii-n patru, ore de zâmbit, de băut, și de ferit ochii de privirile nesocotitoare a celor care nu mă pot înțelege într-adevăr.

Gândul mi-a zburat direct la Zayn în exact momentul în care le-am permis să se lăcătuiască, un zâmbet mi s-a strecurat pe fața somnoroasă, și am căzut în somn adânc...

Numai pentru a fi întreruptă de sunete nepoftite în negura în care eram aprofundată.

– Pst, Bell, trezirea.

Simțeam că dansez din nou, zgâlțâită de muzica asurzitoare care ne putea orbi de sunete foarte ușor. Am simțit vag o umbră a buzelor lui Zayn pe fruntea mea, când am fost trasă de subrațe, numai pentru a fi și mai tare scuturată. Am gemut iritată, lovind cu mâinile lucrul care-mi perturba somnul.

Văzând că nu încetează, am încercat să revin pe pământ, întredeschizându-mi somnoros ochii. Privirea mi-a poposit nu pe Zayn, cum mă așteptam, ci pe fratele meu, care îmi scutura încet umărul pentru a mă trezi. Am clipit de câteva ori, înlăturând pânza care era așternută de extenuare peste vederea mea. Mâinile mele pe care le fluturam haotic în aer stăteau pe fața lui James, una peste buze, cu degetele ajungând exact deasupra nasului, iar cealaltă puțin mai sus și mai în lateral, peste ochiul ale cărui gene mă gâdilau în palmă.

– Mh, am gemut din nou, ducându-mi mâinile la față.

M-am ridicat încet, numai pentru a observa că sunt într-o mașină.

– Trebuie să ajungem la peron, m-a anunțat James, cu o umbră de zâmbet amuzat pe buze – probabil de la poziția mâinilor mele. Trenul ajunge în 15 minute, avem de luat bilete.

Am clipit des din nou, trasă de el în afara mașinii. Mi-am scuturat pantalonii scurți de blugi și tricoul băgat în ei, mi-am aranjat hanoracul cu mânecile suflecate până la cot de deasupra și mi-am repoziționat șapca – care se presupunea că trebuie să-mi țină onduleurile răzlețe într-un loc.

Nu am avut răgaz după mini-petrecerea dată în cinstea lui Kale, că la 7 dimineața (mai precis, cu o jumătate de oră după ce au adormit cu toții pe jos prin casă) am căzut drept pe bancheta din spate a unei mașini, în față aflându-se James cu unul din angajații trupei, care ne-a oferit un drum până la gară, de unde aveam să luăm trenul către Scoția.

I-am mulțumit somnoros domnului, James și-a luat geanta într-o mână din portbagaj, pe umărul celeilalte trecându-și ghiozdanul meu (bagajul pentru două zile), și am început să mergem cu pași domoli către intrarea în gară. Spre surpriza mea, chiar nu aveam nicio gașcă de fane în spate, în față, sau în lături. Pesemne că încă n-a apărut pe twitter că la ora 7 și câteva minute, iubita... fosta iubită a lui Zayn Malik însoțită de fratele său pleacă din Londra.

Am parcurs mai multe încăperi până am fost direcționați la peronul de unde ne pleca trenul, numai pentru a mai aștepta încă 10 minute ca să intrăm, să ne instalăm, și ugh, să...

– Dormim! am exclamat, aproape entuziasmată.

James a rânjit, privindu-mă cu coada ochilor.

– Ești sigură că nu trebuie să ni se verifice biletele și pașapoartele mai întâi?

S-a așezat pe scaunul de lângă mine imediat după ce a săltat ghiozdanul lui pe „raftul” de sus. Am oftat lung, lipindu-mi capul de geam și închizându-mi ochii.

– Wă, wă, Bell, am zis că nu dormim. Vrei să te creadă moartă, ce Dumnezeu?

Am scos un sunet revoltător, dând cu mâna în aer către el ca să-l fac să tacă din gură.