After 2

Capitolul 133.

Harry's POV.

Când mă întorc mama stă în sufragerie ţinând o ceaşcă de cafea în mâini, iar ochii îi sunt roşii.

"Unde ai fost?" O întreb.

"La baie." Spune, vocea ei parcă scârţâindu-i.

"Cum ai putut să-i spui Tessei să plece? Să mă părăsească?" Am spus. Ştiam că va fi dezamăgită, dar fiind de acord cu mama Tessei a fost prea mult.

 "Pentru că, Harry, nu eşti bun pentru ea. Ştii că nu eşti. Nu vreau să o văd sfârşind ca Natalie, sau ca celelalte."

"Ştii ce se va întâmpla cu mine dacă mă părăseşte, mamă? Nu cred că înţelegi... Nu pot trăi fără ea. Ştiu că nu sunt bun pentru ea şi regret ce i-am făcut de fiecare dată când mă uit la ea, dar pot încerca să fiu bun pentru ea. Ştiu că pot fi." Am mers spre mijlocul sufrageriei. Plimbându-mă înainte şi înapoi.

"Harry... nu ai mai fost niciodată atât de emotiv, eşti sigur că nu te păcăleşti singur?" 

"Nu, mamă." Am încercat să rămân calm.

"Nu e un joc pentru mine, nu de data asta. O iubesc, chiar o iubesc. O iubesc mai mult decât pot exprima în cuvinte încât nici nu mă înţeleg pe mine însumi. Nu am crezut niciodată că voi simţi aşa ceva. Tot ce ştiu acum e că ea e singura mea şansă la fericire, dacă mă părăseşte nu îmi voi mai reveni vreodată. Nu îmi voi mai reveni, mamă. Ea e singura mea şansă ca să nu fiu singur toată viaţa. Nu ştiu de ce dracu am meritat-o, nu ştiu, dar mă iubeşte. Ştii cum e ca cineva să te iubească în ciuda a toate rahaturile pe care le faci? Sunt nimic comparat cu ea, e prea bună pentru mine şi mă iubeşte. Nu am nici o idee de ce o face, dar mă iubeşte. E mereu acolo pentru mine, mamă, mă iartă mereu chiar şi când nu ar trebui să o facă, mereu spune lucrul corect, mă calmează totodată mă provoacă, mă face să vreau să fiu un bărbat mai bun. Ştiu că sunt o persoană de rahat, ştiu asta. Am făcut atâtea, dar Tessa nu mă poate părăsi nu vreau să fiu din nou singur şi dacă voi fi nu voi mai iubi vreodată, ea e totul pentru mine. Ştiu asta. Ea e ultimul meu păcat, mamă şi aş muri bucuros pentru ea." Nu mai am aer după ce termin, iar obrajii mamei îi sunt umezi în timp ce se uită în spatele meu.

M-am întors să o găsesc pe Tessa cu mâinile şolduri, ochii mari şi obraji la fel de umezi ca ai mamei.

"O să plec pentru o vreme.... să vă dau nişte intimitate." Mama spune mergând spre uşă ca să îşi ia pantofii şi sacoul.

"Chei?" Întreabă. Am arătat spre raftul de deasupra ei, iar ea aprobă.

Nu sunt prea multe locuri de vizitat de Ajunul Crăciunului, mai ales când e zăpadă dar trebuie să fiu singur cu Tessa. De curând ce mama iese, mă îndrept spre Tessa.

"Ce ai spus... acum... ai vorbit serios?" Întreabă printre lacrimi.

"Ştii că da." I-am spus.

Colţurile buzelor i se ridică şi se apropie mai mult punându-şi mâna pe pieptul meu.

"Trebuie să ştiu ce ai făcut." Vorbeşte.

"Ştiu.. Doar promite-mi că vei încerca să înţelegi..."

"Spune-mi, Harry."

Am aprobat mergând spre canapea, trebuie să stau jos ca să îi spun rahatul ăsta. Stă jos şi îşi pune picioarele unul peste altul stând la doar doi metri depărtare de mine.

"În regulă..." Am luat o gură mare de aer. Nu ştiu de unde dracu să încep.

Tessa's POV.

Faţa lui Harry păleşte şi îşi freacă mâinile de genunchi înainte să vorbească.