After 2

Capitolul 152.

”Pot să îți folosesc telefonul ca să încerc să-l sun?” Îl întreb pe Zayn.

El îşi ia o mână de pe volan ca să şi-o vîre în buzunar ca să scoată telefonul. Suntem doar la vreo zece minute depărtare de apartament şi deja încep să mă panichez de reacţia pe care o va avea Harry când va afla că Zayn m-a condus acasă. Încă încerc să mă trezesc din beție, dar nu merge așa. Sunt mai puţin intoxicată decât am fost acum o oră, dar încă sunt beată.

”Aici..Rahat, nu mai avem benzină.” Spune, apăsând pe un buton, acesta arătând un semn cu o baterie descărcată.

”E okay.” Am ridicat din umeri. Oricum, sunându-l pe Harry de pe telefonul lui Zayn nu era chiar o idee bună.

Nu aşa de rea ca ideea mea de a săruta un tip oarecare în faţa lui Harry, dar totuşi nu e bună.

”Dacă nu e aici?” Am spus.

”Doar ai o cheie, nu?”

”Nu.. Nu am crezut că o să am nevoie de una.”

”Oh.. ei bine, dacă nu e aici, pot să te duc altundeva.. sau poţi sta cu mine. Doar în seara asta.. Dacă vrei.” S-a oferit.

Harry l-ar omorî dacă m-ar găsi în apartamentul lui. Când am ajuns la apartament, Zayn a parcat maşina şi eu m-am uitat prin parcare, ca să văd dacă maşina lui Harry e aici. Este parcată în locul în care o parchează de obicei, slavă Domnului. Habar n-am ce-aş fi făcut dacă nu ar fi fost aici. Zayn a ieşit din maşină şi insistă să mă conducă până sus. Oricât de tare cred că asta nu se va termina cu bine, nu ştiu dacă sunt capabilă să apar sus în apartament singură în starea mea de ebrietate.

La naiba cu Harry, pentru că m-a lăsat la petrecere.

La naiba cu mine, pentru că sunt o idioată impulsivă.

La naiba cu Zayn, pentru că e atât de dulce şi de neînfricat când nici n-ar trebui să fie.

La naiba cu Washington, pentru că trebuie să fie atât de frig.

Când ajung în lift, capul a început să îmi bată deodată cu inima. Trebuie să mă gândesc la ce îi voi spune lui Harry, o să se enerveze pe mine şi trebuie să mă gândesc la un mod bun în care să-mi cer scuze fără să folosesc sexul. Nu sunt obişnuită să fiu eu cea care îşi cere scuze pentru că el e mereu acela care greșește și nu-mi place, e groaznic.

Mergem în josul holului şi nu mă pot abţine decât să simt ca și cum suntem gata să mergem pe o scândură. Nu ştiu dacă va fii Zayn sau eu care se va scufunda în apă.

”Asta e.” Am înghiţit în sec, bătând la uşă.

Zayn stă la câţiva centimetri în spatele meu, când aşteptăm să deschidă uşa. A fost o idee îngrozitoare, ar fi trebuit să rămân la petrecere.

Am bătut din nou, de data asta mai tare.

Dacă nu răspunde?

Dacă mi-a luat maşina şi nici măcar nu-i aici? Nici măcar nu m-am gândit la asta.

”Dacă nu o să răspundă, pot să vin la tine?” Mi-am ținut lacrimile în frâu.

Nu vreau să stau la Zayn şi să-l supăr și mai mult pe Harry, dar nu mi-a lăsat o altă opţine.

Dacă nu mă va ierta? Nu pot să fiu fără el. Am trecut printr-o emoţie teribilă pentru el deci trebuie să mă ierte. Zayn şi-a pus mâna pe spatele meu şi m-a mângâiat din sus în jos pentru a mă consola. Nu pot să plâng, trebuie să fiu calmă când răspunde.. dacă va răspunde.