After 2

Capitolul 134.

Am mers spre dormitor aşezându-mă pe marginea patului. Ce dracu mă voi face acum?

Deja mă doare stomacul de la toate astea. Ştiam că Harry nu a fost o persoană bună înainte şi ştiam că sunt nişte lucruri de care nu mă voi bucura să aud, dar din toate lucrurile la care credeam că Anne se referea ăsta nici nu mi-a trecut prin minte. S-a înregistrat făcând sex cu o fată fără ca ea să ştie şi a arătat videoclipul prietenilor săi. Chiar mai rău, prietenul lui Harry a arătat-o tuturor. Părinţii ei şi cei de la biserică au aflat, şi-a pierdut bursa şi a fost dată afară din casă. Ca să fie cireaşa de pe tort, când a fost dată afară şi a întrebat dacă poate sta la el, a refuzat-o în ciuda faptului că el era cauza problemelor sale. Nu a avut nici o remuşcare după acţiunile lui şi încă nu are. Lacrimi nedorite îmi părăsesc ochii şi încerc să respir şi să inspir uşor, cu grijă ca să nu mă înec cu propria respiraţie.

Cea mai proastă parte e că îi ştiu numele. Dacă era vreo fată anonimă puteam pretinde că nu există. Ştiind că numele ei e Natalie îmi deschide prea multe gânduri. Cum arată? Ce a vrut să studieze înainte ca Harry să îi ia bursa, avea fraţi sau surori? Ştiau şi ei? Dacă Anne nu ar fi adus vorba de asta aş fi ştiut vreodată?

De câte ori au făcut sex? Oare lui Harry i-a plăcut? Normal că i-a plăcut. Mi-am amintit. Era sex şi Harry evident făcea des. Cu alte fete, cu multe alte fete. A rămas noapte de după cu Natalie? De ce sunt geloasă pe Natalie? Ar trebui să îmi pară rău pentru ea nu să o invidiez pentru că l-a atins pe Harry. Am alungat gândul bolnav continuând să mă gândesc la ce fel de persoană e cu adevărat Harry.

Îl pot ierta pentru asta? La cât mă gândesc la asta mai mult cred că nu am pentru ce să îl iert, nu mi-a făcut lucrul ăsta îngrozitor mie. Nu de data asta. Nici măcar nu îl cunoşteam când el s-a înregistrat făcând sex cu ea. Sunt dezgustată de mine însumi din cauza geloziei care continuă să revină la suprafaţă.

Trebuia să îl las să rămână ca să vorbim despre asta, mereu plec sau în cazul ăsta l-am făcut pe el să plece. Problema e că îmi întunecă gândirea, prezenţa sa îmi şterge fiecare gram de tupeu pe care îl am. Nu am de ales când e prin preajmă.

Îmi doresc să ştiu ce s-a întâmplat cu Natalie după ce Harry i-a demolat viaţa, lăsând-o cu nimic. Dacă e fericită acum şi are o viaţă mai bună m-aş simţi mai bine. Îmi doresc să fi avut o prietenă cu care să vorbesc despre toate astea, să am pe cineva care să îmi dea sfaturi. Chiar dacă aveam nu aş fi divulgat secretele lui Harry, nu vreau ca cineva să ştie ce le-a făcut fetelor ăstora. Ştiu cât de prostesc e să vreau să îl apăr când nu o merită, dar nu mă pot abţine. Nu vreau ca nimeni să aibă o părere proastă despre el şi mai presus de toate nu vreau ca el să aibă o părere mai proastă despre el însuşi decât o are deja.

M-am lăsat pe perne holbându-mă la tavan. Doar ce am trecut peste ce a făcut Harry, m-a folosit ca să câştige un pariu şi acum asta? Dacă era doar Natalie poate nu ar fi fost atât de rău, dar chiar şi după ce a văzut cât rău i-a făcut fetei, a făcut-o din nou cu sora prietenului său, apoi a jucat un alt joc cu mine. Ăsta e un obicei, asta face el, dar se va opri? Ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu s-ar fi îndrăgostit de mine?

Ştiu că mă iubeşte. Mă iubeşte cu adevărat şi o ştiu.

"Ştii cum e să ai pe cineva să te iubească în ciuda a toate rahaturile pe care le faci?"

Îl iubesc în ciuda a toate greşelilor pe care le face şi le-a făcut în trecut. Văd o schimbare în el de când l-am cunoscut, chiar şi în ultima săptămână am văzut o schimbare în el. Nu şi-a exprimat niciodată sentimentele faţă de mine cum a făcut-o azi. Doar că îmi doresc ca declaraţia sa să fi fost spusă sub alte circumstanţe.